96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 27 Martie 2014

Înfăptuitorii Unirii Basarabiei cu Principatele Române, proclamată la 27 martie 1918 la Chişinău, au fost pomeniţi ieri, 27 martie 2014, la Catedrala patriarhală. Slujba a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa doamnei Iuliana Gorea Costin, Înaltul reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a arătat că actul Unirii din 1918 a fost unul fundamental pentru ţara noastră. De asemenea, a subliniat rolul deosebit de important al Bisericii Ortodoxe în păstrarea atât a conştiinţei naţionale româneşti, cât şi a limbii şi a idealului de unitate naţională. „Ştim că după ce teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost anexat Imperiului Ţarist în 1812, a urmat o foarte intensă activitate de rusificare. Sfârşitul secolului al XIX-lea a însemnat o redeşteptare a conştiinţei naţionale şi rolul cel mai important în acest proces l-au avut generaţiile de seminarişti. Omagiem cu respect cu totul deosebit personalităţile din Basarabia de la 1918. Cei care citesc lucrările unde se vorbeşte despre activitatea membrilor Sfatului Ţării pot constata cu uşurinţă că multe dintre personalităţile membre ale Sfatului Ţării au aparţinut Bisericii (fie născuţi în familii de preoţi, fie absolvenţi de seminar sau facultate)“, a spus PS Varlaam Ploieşteanul.

Cu prilejul împlinirii a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu ţara-mamă, la Biblioteca Naţională din Bucureşti se va desfăşura, în perioada 27 martie – 27 aprilie, o acţiune sub genericul „De la podul de flori la podul de spirit“. „Evenimentul de astăzi este important pentru întreaga conştiinţă românească, cu atât mai mult acum, când înţelegem cât de importantă este unitatea noastră în contextul misiunii divine şi naţionale. La această acţiune de la Biblioteca Naţională aducem în dar cărţile maestrului Grigore Vieru, dar şi ale lui Ion Druţă, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi etc. Este un gest de răspuns, pentru că ne amintim că de la 1990 încoace Prutul a fost trecut de mai multe ori cu carte românească, care a fost pusă la baza Şcolii din Basarabia. De asemenea, în cadrul acestui eveniment va fi şi o expoziţie de materiale istorice din arhivele naţionale, dar şi o expoziţie de cărţi, care reprezintă evoluţia spaţiului românesc în timp. Expoziţia va fi întregită şi de lucrările grafice realizate de doi pictori basarabeni. Tot astăzi, în cadrul Festivalului Zilelor Basarabiei mai sunt programate câteva acţiuni: este un marş spre Mănăstirea Cernica la cimitirul unde sunt înmormântaţi membrii Sfatului Ţării, dar şi la cimitirul Bellu, unde studenţi basarabeni vor merge cu flori şi cu lumânări“, ne-a declarat Iuliana Gorea Costin, Înaltul reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova.