A fost lansat cadrul european al calificărilor

▲ Cadrul european al calificărilor English (CEC) este o modalitate de clasificare a calificărilor bazată pe cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor de studii ▲ Ca urmare a aplicării grilei de echivalare a calificărilor, europenii vor putea lucra şi studia mai uşor în orice ţară din Uniunea Europeană ▲ Ceea ce se doreşte prin acest lucru este de fapt adaptarea calificărilor la cele existente în spaţiul comunitar, astfel încât să existe egalitate de şanse ▲

Cadrul european al calificărilor (CEC) este o modalitate de clasificare a calificărilor bazată pe cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor de studii. Oficialii Comisiei Europene subliniind faptul că ceea ce ştiu şi ceea ce pot face absolvenţii cu cunoştinţele asimilate contează mai mult decât originea diplomei obţinute. CEC va reuni diferitele calificări existente la nivel naţional într-un cadru de referinţă european comun. Se doreşte ca aceste calificări naţionale să fie mai uşor de comparat peste tot în Europa, astfel încât, de exemplu, un angajator irlandez să poată lesne „desluşi“ calificările unui candidat din Europa de Est şi să poată evalua în ce măsură acestea corespund postului respectiv. Practic se doreşte uniformizarea conceptului egalităţii de şanse. Cu ocazia lansării oficiale a cadrului european al calificărilor, comisarul pentru educaţie Ján Figelâ a explicat importanţa acestui demres legislativ: „Acesta ţinteşte chiar către însăşi esenţa Uniunii Europene: mobilitatea, cooperarea între ţări, promovarea prosperităţii şi sprijinirea cetăţenilor pentru a-şi valorifica potenţialul prin învăţare.“ Potrivit CE, CEC este primul cadru internaţional care acoperă toată gama de calificări: studii superioare, formare profesională, educaţia adulţilor şi învăţământ general. Toate cele 27 de ţări ale UE sunt încurajate să stabilească o corespondenţă între sistemele naţionale de calificări şi CEC până în 2010. Se preconizează ca în anul 2012 toate noile calificări din UE să fie „îndosariate“ în acest cadru european. Lucrările pentru acest sistem au demarat în 2004, la acea dată, doar ţări ca Franţa, Irlanda şi Regatul Unit dispuneau de un cadru naţional al calificărilor. Cadrul european al calificărilor se alătură programelor comunitare existente cum ar fi Europass, Ploteus şi programul de învăţare pe toată durata vieţii, toate având ca scop o mai mare recunoaştere a calificărilor şi încurajarea celor care doresc să lucreze şi să studieze oriunde în Europa. Drepturi sporite pentru imigranţii legali Comisia Europeană a decis să propună facilitarea imigrării din motive economice ca urmare a tendinţei de îmbătrânire a populaţiei europene, dorind astfel să se evite o criză a forţei de muncă. Comisia Europeană a propus o serie de măsuri în acest sens, printre care se numără instituirea unei „cărţe albastre“ pentru imigranţii calificaţi, a unui ghişeu unic pentru candidaţii la un loc de muncă şi la rezidenţă, la care se adaugă şi recunoaşterea unor drepturi pentru imigranţii care lucrează legal în Europa. „Cartea albastră“ europeană reprezintă permisul de muncă şi de rezidenţă şi îi oferă posesorului o serie de drepturi socio-economice, printre care şi posibilitatea reîntregirii familiei. Deşi CE a luat aceste măsuri, statele membre sunt libere să decidă asupra numărului lucrătorilor imigranţi pe care sunt dispuse să îi accepte pe teritoriul lor. Înfiinţarea ghişeului unic are drept cu scop simplificarea şi accelerarea solicitărilor de admisie. În cele din urmă, Comisia doreşte ca imigranţii legali să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii Uniunii, cu privire la condiţiile de muncă, salarii, educaţie dar şi securitate socială. Cadrul naţional al calificărilor profesionale în România Cadrul naţional al calificărilor profesionale (CNCP) în România se bazează pe parteneriatul tuturor actorilor implicaţi în crearea şi implementarea lui, la diferite niveluri decizionale şi are ca scop asigurarea unei mai mari coerenţe şi clarităţi în domeniul calificărilor profesionale astfel încât acestea să fie elaborate şi furnizate în condiţii relevante pentru piaţa muncii. CNCP utilizează o serie de concepte care se referă la învăţare, rezultatele învăţării, competenţa şi calificare. Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru dezvoltarea şi clasificarea calificărilor în concordanţă cu un set de criterii specifice nivelurilor de învăţare dobândite. Cadrul calificărilor cuprinde toate rezultatele învăţării independent de rutele de învăţare. CNCP creează premizele pentru îmbunătăţirea calităţii, accesibilităţii, a legăturilor şi recunoaşterii calificărilor pe piaţa muncii, în România şi în spaţiul comunitar. Formarea profesională bazată pe calificări are avantajul asigurării unor competenţe care să răspundă mai bine cerinţelor dinamice ale pieţei muncii şi permite o mai mare flexibilitate a persoanelor pe această piaţă. Validarea calificărilor este un proces transparent aflat în responsabilitatea Comitetele sectoriale coordonate de CNFPA în calitate de Autoritate Naţională a Calificărilor. În prezent în România există 5 nivelurile de referinţă. Cele trei niveluri de calificare (1, 2 şi 3), dintre cele 5 existente în România, pentru care au fost elaborate Standarde de Pregătire Profesională se referă în mod explicit la sarcini cu un anumit grad de complexitate, autonomie şi responsabilitate care trebuie îndeplinite de o persoană care deţine o calificare. ▲ EURES, reţea informativă despre locurile de muncă şi oferte educaţionale Serviciul European de Ocupare a Forţei de Muncă, EURES, este o reţea de cooperare destinată să faciliteze libera circulaţie a lucrătorilor în Spaţiul Economic European. Obiectivele EURES sunt de a informa, orienta şi oferi recomandări potenţialilor lucrători mobili în legătură cu posturile disponibile, precum şi în legătură cu condiţiile de viaţă şi de muncă din Spaţiul Economic European. Eures oferă asistenţă angajatorilor care doresc să recruteze lucrători din alte ţări şi consiliere şi orientare pentru lucrătorii şi angajatorii din regiunile transfrontaliere. Înfiinţat în 1993, EURES este o reţea de cooperare între Comisia Europeană, serviciile publice de ocupare a forţei de muncă din statele membre ale SEE (ţările UE plus Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) şi alte organizaţii partenere. Elveţia participă, de asemenea, la reţeaua EURES. Resursele reunite ale organizaţiilor membre şi partenere ale EURES oferă reţelei o bază solidă, astfel încât aceasta să poată oferi servicii de calitate înaltă, atât pentru lucrători, cât şi pentru angajatori.