A treia conferinţă dedicată libertăţii religioase în timpul pandemiei
Aula „Iustin Patriarhul” a Centrului de formare continuă „Dumitru Stăniloae” al Patriarhiei Române a găzduit joi, 13 mai 2021, cea de-a treia întâlnire din seria de conferinţe online dedicate libertăţii religioase şi măsurilor sanitare luate în timp de pandemie, organizate de Cancelaria Sfântului Sinod şi Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene. La această întrunire intitulată „Administrarea sfintelor taine şi a sfintelor ierurgii pe timp de pandemie” au participat ierarhi membri ai Sfântului Sinod, preoţi profesori şi reprezentanţi ai eparhiilor din cuprinsul Patriarhiei Române.
Moderatorul întâlnirii a fost arhidiaconul prof. dr. George Grigoriţă, consilier patriarhal în cadrul Cancelariei Sfântului Sinod, iar invitați au fost Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi părintele prof. dr. Viorel Sava de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi.
În deschidere, arhidiaconul George Grigoriţă a arătat faptul că măsurile sanitare luate de autorităţi în timpul pandemiei au creat o serie de provocări în ceea ce priveşte libertatea religioasă, mai ales la nivelul administrării sfintelor taine şi ierurgii: „Din momentul în care noul coronavirus a pătruns în spaţiul euro-atlantic, societatea occidentală a avut o reacţie nemaiîntâlnită în perioada modernă. Autorităţile politice au impus mai multe restricţii, unele dintre acestea având efecte directe asupra vieţii religioase, în special asupra modului de administrare a sfintelor ierurgii şi a sfintelor taine. Toate aceste măsuri au avut efecte asupra vieţii religioase, unde au fost formulate propuneri de adaptare la noua realitate socială, unele dintre acestea fiind inovative. În toată această perioadă, Biserica Ortodoxă Română a avut o atitudine demnă, asumată şi centrată pe atenţia pastorală acordată clericilor, monahilor şi credincioşilor. Sfântul Sinod a analizat toate aspectele problematice şi a luat hotărâri pastorale prin care i-a îndrumat pe clericii, monahii şi credincioşii ortodocşi cu privire la modul de administrare a sfintelor taine şi ierurgii în această perioadă de pandemie”.
În continuare, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a prezentat hotărârile Sfântului Sinod cu privire la modul în care trebuie săvârșite sfintele taine şi ierurgii, în condiţiile speciale pandemice, făcând referire în special la Hotărârea nr. 1618 din 27 februarie 2021.
„Sfântul Sinod a luat această hotărâre foarte importantă şi detaliată care, alături de alte hotărâri sinodale, stabileşte modul de administrare a sfintelor taine şi ierurgii în această perioadă în care Biserica s-a văzut pusă într-o situaţie dificilă. De aceea, Biserica a trebuit să ia o serie întreagă de măsuri pentru acomodarea la condiţiile impuse de riscurile sanitare, dar şi pentru adaptarea vieţii pastorale, misionare şi liturgice, cunoscut fiind faptul că toate aceste norme privind desfăşurarea vieţii liturgice sunt fixate de Sfinţii Părinţi în baza învăţăturii şi canoanelor Bisericii. După mai bine de un an de pandemie, autorităţile civile şi societatea românească recunosc capacitatea remarcabilă a Bisericii de a se adapta noilor condiţii sanitare şi apreciază modul în care a reuşit să organizeze marile celebrări liturgice: Sfintele Paşti, Crăciunul, Boboteaza, dar şi marile pelerinaje din Bucureşti şi din ţară, mai ales cele din toamnă”, a spus Preasfinţia Sa.
Ultima prelegere a fost susţinută de părintele profesor dr. Viorel Sava, care a vorbit despre provocările iscate în context pandemic în ceea ce priveşte săvârșirea slujbelor Bisericii, subliniind faptul că slujitorii sfintelor altare trebuie să-şi păstreze „fidelitatea liturgică” în orice situaţie, inclusiv atunci când este necesară luarea unor măsuri de adaptare la realitatea socială.
„Orice criză, mai ales una externă, vine şi trece. Ceea ce trebuie să rămână este identitatea noastră de credinţă, liturgică şi disciplinară. De altfel, laitmotivul acestei prezentări este fidelitatea faţă de tradiţie. Marii noştri profesori de liturgică, referindu-se la slujitorii sfintelor altare, folosesc termenul de «slujbaş bun». Această expresie scoate în evidenţă calitatea de bun săvârşitor al slujbelor, dar şi fidelitatea pe care trebuie să o manifeste preotul în slujirea sa. Necesitatea fidelităţii liturgice faţă de fondul tradiţional al Bisericii este arătată de părintele Ene Branişte prin imaginea ghindei şi a stejarului. În ghinda apostolică era Liturghia de astăzi. În Liturghia de astăzi, în bogăţia şi solemnitatea slujbelor este conţinută ghinda apostolică. Succesiunea apostolică presupune succesiunea de credinţă, dar şi succesiunea în slujirea liturgică. Aşadar, cuvântul de ordine este «fidelitate liturgică» şi în timp de pandemie, şi în afara ei, de la începutul până la sfârşitul slujirii”, a subliniat părintele Viorel Sava.
În partea a doua a întâlnirii au fost purtate discuţii pe baza subiectului dezbaterii şi a celor două prezentări ale invitaţilor conferinţei, cei peste 200 de participanţi adresând întrebări punctuale despre modul de rezolvare a diferitelor situaţii şi provocări apărute în slujire.