A XIV-a întâlnire a membrilor Conferinţei Bisericilor Europene
În perioada 3-8 iulie, la Budapesta, Ungaria, s-a desfăşurat Adunarea Generală a Conferinţei Bisericilor Europene, care şi-a propus să dezbată şi să adopte textul unei noi Constituţii a acestei instituţii din care face parte şi Biserica Ortodoxă Română. Titlul generic sub care s-au desfăşurat lucrările este „Ce mai aştepţi acum? (Fapte 22, 16) Conferinţa Bisericilor Europene şi misiunea ei într-o Europă în schimbare“.
Din delegaţia Bisericii noastre condusă de Înaltpreasfinţitul Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale, au mai făcut parte Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, diac. lect. dr. Cătălin Vatamanu, protos. David Pop, prof. Luminiţa Trica, dr. Daniel Lemeni şi dr. Paul Siladi.
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române s-au implicat intens, atât la nivelul lucrărilor în plen, prin luările de cuvânt ale Înaltpreasfinţitului Mitropolit Iosif şi ale părintelui profesor Viorel Ioniţă, cât şi prin activitatea în cadrul grupurilor de lucru. Prezenţa românească s-a făcut remarcată şi în cadrul comitetelor tematice. Pr. prof. dr. Viorel Ioniţă a fost moderatorul Comitetului de numire, PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a fost ales în Comitetul de finanţe, iar dr. Paul Siladi a participat în Comitetul de redactare a mesajului final.
Conferinţa Bisericilor Europene şi-a început activitatea după cel de-al Doilea Război Mondial, cu scopul ca acestea să se poată sprijini reciproc. Prima Adunare Generală a avut loc în 1959, iar cinci ani mai târziu a fost adoptată Constituţia, în 1964, la Bornholm. De atunci a crescut foarte mult şi numărul membrilor şi s-a îmbunătăţit colaborarea cu Consiliul Conferinţelor Europene a Episcopilor Romano-Catolici (CCEE). În timpul Conferinţei de la Praga, în 1992, acest document fundamental a suferit ample revizuiri, devenind normativ în această formă pentru instituţia ecumenică.
În 2009, la Lyon, Constituţia a fost din nou revizuită, dar adâncirea continuă a crizei economice, dar şi a celei spirituale, a impus adoptarea unei noi Constituţii pentru căutarea împreună a unităţii Bisericii, pentru promovarea valorilor creştine în lume. Prin această Constituţie, Conferinţa Bisericilor Europene îşi propune să facă mai vizibilă identitatea Bisericii într-o Europă din ce în ce mai secularizată, de a face mai puternic auzită vocea creştinătăţii la nivel european.