Adormirea Maicii Domnului în Transilvania

Zeci de mii de pelerini au pornit în procesiuni sau au participat la manifestările de la numeroase locaşuri de cult, cu ocazia praznicului Adormirii Maicii Domnului. Credincioşii şi-au arătat evlavia faţă de Sfânta Fecioară Maria înălţându-i imne şi adresându-i mulţumiri pentru sprijinul pe care l-au primit de la ea atunci când i-au cerut ajutorul.

Pelerini din toată ţara au participat de praznicul Adormirii Maicii Domnului la slujbele oficiate la Mănăstirea cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ de la Sâmbăta de Sus. Credincioşii au participat mai întâi la slujba de sfinţire a apei şi apoi la Sfânta Liturghie, oficiate de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, şi Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în altarul din pădure al mănăstirii, iar alături de cei doi ierarhi s-a aflat un sobor de preoţi din Ţara Făgăraşului.

„Mulţime credincioşilor care ne-a înconjurat s-a bucurat de acest eveniment deosebit din viaţa Bisericii noastre şi a venit ca să aducă doleanţele lor şi să le aşeze în faţa Maicii Preacurate, ca ea să le transmită Fiului Său, şi binecuvântarea să vină asupra noastră, a tuturor pregătindu-ne pentru a-i cinsti pe Sfinţii Martiri Brâncoveni, care sunt şi ocrotitorii acestei Sfinte Mănăstiri“, a declarat IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. Pelerinii veniţi din toată ţara au luat apă de la izvorul din curtea mănăstirii, s-au rugat pentru sănătate şi spor.

Ca în fiecare an, după Sfânta Liturghie, la altarul din pădure a fost oficiată Taina Sfântului Maslu.

Hram la Mănăstirea Nicula

Manifestările de la hramul Mănăstirii Nicula din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului au debutat cu câtva zile înaintea praznicului şi au culminat la Adormirea Maicii Domnului, cu Sfânta Liturghie săvârşită în sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, de Înalpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Din sobor au făcut parte: Preasfinţitul Macarie, Episcopul Europei de Nord, Preasfinţitul Ignatie Mureşanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Spaniei şi Portugaliei, arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, arhimandritul Nicolae Moldovan, stareţul Mănăstirii Nicula, preoţi consilieri şi protopopi. Slujba a fost oficiată pe scena special amenajată din curtea mănăstirii. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Psalmodia Transylvanica“, dirijat de pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Mănăstirea Nicula este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din ţară. Aici se adună an de an, la paznicul Adormirii Maicii Domnului, zeci de mii de credincioşi pentru a o cinsti pe Maica Domnului şi pentru a se ruga la Icoana făcătoare de minuni.

În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a subliniat importanţa ascultării şi împlinirii poruncilor Mântuitorului: „Ascultarea de poruncile lui Hristos ne scoate din toate situaţiile dificile. De 2000 de ani, ori de câte ori creştinii s-au găsit într-o situaţie grea, Maica Domnului a mijlocit la Mântuitorul Iisus Hristos, şi dacă acei oameni au ascultat de poruncile Domnului Iisus, ei au scăpat din toate situaţiile dificile. Dacă păzim poruncile lui Hristos, rămânem în iubirea Lui, rămânem în lucrarea Lui şi în graţiile Maicii Domnului, pentru că Maica Domnului îi iubeşte pe cei ce păzesc poruncile lui Hristos“. Pelerinii s-au închinat Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, au înconjurat bisericuţa de lemn din cadrul aşezământului monahal, au cântat pricesne au pornit spre casele lor. Potrivit estimărilor făcute de jandarmi, în zilele dedicate hramului au trecut pragul Mănăstirii Nicula peste 60.000 de pelerini.

Pelerinii şi-au manifestat bucuria că au reuşit să ajungă la Mănăstirea Nicula, că s-au putut închina Maicii Domnului, că au putut să-i aducă mulţumiri pentru tot ajutorul pe care l-au primit şi îl primesc de la ea.

Hramuri în Maramureş

De praznicul „Adormirii Maicii Domnului“, la Mănăstirea Moisei, la invitaţia Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Justinian, al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, şi a Preasfinţitului Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al eparhiei, a fost prezent Înaltpreasfinţitul Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, care a oficiat Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa a zeci de mii de credincioşi. Ca în fiecare an, au fost prezente procesiunile specifice acestei mănăstiri organizate de fiecare parohie din Maramureşul voievodal.

La hramul bisericii de la Mănăstirea Rohia, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost scoasă spre închinare în pridvorul bisericii încă din dimineaţa zilei de 13 august, iar credincioşii au început să vină la icoana Maicii Domnului pentru a primi binecuvântare.

În ziua praznicului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian, al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, şi de Preasfinţitul Justin Sigheteanul, înconjuraţi de un sobor de 30 de preoţi şi patru diaconi.

PS Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură despre cinstirea Maicii Domnului, demnitatea creştină şi românească. La sfârşitul Sfintei Liturghii, IPS Arhiepiscop Justinian a adresat miilor de credincioşi prezenţi un cuvânt de binecuvântare. La praznicul mănăstirii au participat oficialităţi de stat, centrale, judeţene şi locale. Arhimandritul Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii Rohia, a mulţumit ierarhilor, oaspeţilor şi credincioşilor prezenţi, precum şi credincioşilor din Parohia Groşii Ţibleşului, care au oferit o masă calda tuturor pelerinilor prezenţi la hram.

Sărbătoare la Mănăstirea Strâmba

La prăznuirea Adormirii Maicii Domnului, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârşit Sfânta Liturghie în altarul de vară al Mănăstirii Strâmba, cu prilejul hramului. La sfârşitul Sfintei Liturghii, pentru ajutorul şi sprijinul constant acordat Bisericii, PS Petroniu, Episcopul Sălajului, a acordat lui Iuliu Nosa distincţia „Crucea Sălăjană“ pentru mireni, cea mai înaltă distincţie bisericească pentru laici a Eparhiei. În cuvântul de învăţătură, PS Petroniu a arătat că dragostea şi cinstirea de care se bucură Sfânta Fecioară Maria în popor se evidenţiază în faptul că cel mai răspândit nume feminin din ţara noastră este Maria.

„Evlavia deosebită pe care o au românii faţă de Maica Domnului şi, în mod special, faţă de sărbătoarea închinată mutării ei din această viaţă, se observă cu prisosinţă în aceea că, în afara praznicului naşterii după trup a Domnului Hristos, căruia poporul nostru dreptmăritor i-a dedicat nenumărate colinde, nici unei alte sărbători din decursul anului bisericesc nu i-au fost consacrate atâtea pricesne ca praznicului Adormirii Maicii Domnului. De asemenea, cinstea de care are parte Sfânta Fecioară Maria în poporul nostru se constată şi în numărul mare de biserici şi mănăstiri închinate Adormirii Maicii Domnului, precum şi în frecvenţa în număr foarte mare a credincioşilor la mănăstirile care au acest hram, cu prilejul sărbătoririi acestuia, în special în Ardeal“, a spus PS Petroniu.

În continuare, ierarhul a explicat apelativele atribuite de Biserică Maicii Domnului din pomenirea care se face acesteia la sfârşitul ecteniilor: „Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita, Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim“. La sfârşitul cuvântului de învăţătură PS Petroniu a arătat că Sfânta Fecioară Maria este exemplu vrednic de urmat pentru oamenii de toate vârstele.

Mănăstirea Strâmba datează din secolul al XV-lea, din anul 1470, conform cercetărilor documentare ale istoricului Augustin Bunea. Potrivit tradiţiei, o femeie bogată şi gârbovă avea o fiică bolnavă şi văzând râvna la rugăciune a doi călugări ce pustniceau prin aceste locuri, i-a rugat să mijlocească prin rugăciune la Bunul Dumnezeu pentru vindecarea fiicei sale, făgăduind averea sa, care era de 180 de iugăre de pământ şi pe care s-a întemeiat ulterior aşezământul monahal. Biserica din lemn din incinta mănăstirii adăposteşte o icoană „Maica Domnului cu Pruncul“, numită şi „Dulcele sărut“ şi care, potrivit tradiţiei, a fost dăruită mănăstirii de unul din marii latifundiari ai Gârboului care a comandat-o la vestitul Luca din Iclod, pe la anul 1673. După 200 de ani, în anul 1993, viaţa monahală a fost reactivată la mănăstire

Pelerinaj la Dobric, Bistriţa

La Mănăstirea de la Dobric, care mai este cunoscută cu numele „Nicula Ţibleşului“, ajung în fiecare an, la Adormirea Maici Domnului, hramul aşezământului monahal, mii de credincioşi din Transilvania. Pelerini din toate colţurile ţării, dar cu precădere cei din judeţul Bistriţa-Năsăud, se adună pentru a o cinsti pe Maica Domnului şi pentru a participa la slujbele hramului.

Programul liturgic al Mănăstirii a debutat joi seara de la ora 20:00, cu Vecernia Mare şi Litia, urmate de Paraclisul Maicii Domnului şi slujba Prohodului.

În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, alături de un sobor de 20 de preoţi şi diaconi. Au fost prezenţi la hramul Mănăstirii Dobric oficialităţi judeţene şi locale, alături de grupul „Axios“, format din tineri absolvenţi ai Seminarul Teologic Ortodox clujean, care au dat răspunsurile atât la slujbele de seară, cât şi la Sfânta Liturghie. Aşezământul monahal de la Dobric a fost înfiinţat iniţial ca schit în 1992, iar după un an a devenit mănăstire.

Hramuri la Cluj-Napoca

Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca a fost vineri, 15 august, în sărbătoare la hramul Adormirii Maicii Domnului. Programul liturgic a început cu o zi înainte, când a fost oficiată Slujba Privegherii şi Prohodul Maicii Domnului. Apoi, credincioşii, în frunte cu soborul de preoţi, au mers în procesiune, cu icoana Maicii Domnului, şi au înconjurat catedrala, intonând cântări duhovniceşti în cinstea Sfintei Fecioare. Slujbele dedicate hramului au culminat cu Sfânta Liturghie, la care au participat mulţime de credincioşi. Arhimandritul Teofil Roman, ecleziarhul Catedralei Mitropolitane clujene i-a îndemnat pe crdinioşi să se roage îndeosebi pentru mântuirea sufletelor şi nu doar pentru anumite trebuinţe.

„Să ne deprindem să ne rugăm, nu doar pentru a cere ceva de la Dumnezeu, nu doar pentru că avem nevoie de ajutorul Lui, ci rugăciunea noastră să fie din această perspectivă a mântuirii, a dorinţei de a fi în comuniune deplină cu Dumnezeu şi în veacul acesta şi în cel ce va să fie. Şi de aceea este bine să ne obişnuim cu rugăciunile sfinţilor pe care le avem în cărţile de rugăciuni. Foarte multă lume se scuză şi zice «Eu mă rog cu cuvintele mele, spun un „Doamne ajută“ când ies din casă, îmi fac semnul Sfintei Cruci când trec pe lângă o biserică şi cam atât». Poate că înseamnă ceva şi puţinul acesta, dar nu este îndeajuns. Avem nevoie de mult mai mult şi folosind rugăciunile sfinţilor, mintea noastră se va modela şi vom dobândi un anumit fel de a ne raporta la Dumnezeu, pe care l-au avut oamenii sfinţi şi pe care noi nu l-am deprinde dacă nu i-am avea pe ei ca modele“, a spus arhim. Teofil Roman.

Parohia ortodoxă din cartierul clujean Mănăştur şi-a sărbătorit hramul la Adormirea Maicii Domnului. În ziua hramului, la Sfânta Liturghie, tinerii din parohie s-au îmbrăcat în costume tradiţionale şi au cântat pricesne în cinstea Maicii Domnului. Credincioşii care au participat în acest an de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului la slujbele oficiate la biserica din Mănăştur s-au putut închina icoanei Maicii Domnului, o copie a icoanei făcătoare de minuni de la Nicula, primită în dar cu prilejul hramului. Au fost aduse, spre închinare, şi moaşte ale Sfântului Ioan Gură de Aur de la biserica ocrotită de acest     sfânt, din Cluj-Napoca. (Arhid. Adrian Onica, Alexandra Andereş, Andreea Pâgleşan, Oana Rusu)