Afecţiuni oftalmologice care apar la purtătorii de lentile de contact

Portul lentilelor de contact poate duce la apariţia unor complicaţii cu efecte nedorite asupra funcţiei vizuale şi calităţii vieţii.

Conjunctivita giganto-papilară prezintă caracteristici ale unei reacţii mediată imun şi este mai des întâlnită la purtătorii de lentile de contact moi decât la cele dure. Cauza reacţiei alergice conjunctivale este legată de substanţele străine depuse pe lentilă, stresul mecanic asupra conjunctivei, cât şi de materialul din care este confecţionată lentila. S-a constatat apariţia acestei reacţii şi în cazul protezelor oculare sau a firelor de sutură, care acţionează cronic ca un abraziv asupra conjunctivei. Hipersecreţia de mucus creează pe suprafaţa anterioară a lentilelor de contact un film gros, care creşte şi mai mult forţa de frecare cu conjunctiva, în timpul clipitului. Intoleranţa la lentile de contact se manifestă prin înţepături, usturimi şi o cantitate excesivă de mucus, ce însoţeşte hipertrofia papilară a conjunctivei palpebrale superioare. Se recomandă utilizarea de lentile de contact dure curăţate enzimatic sau renunţarea temporară la lentilele de contact şi administrarea topică de antihistaminice şi stabilizatori ai membranei mastocitare. Incidenţa ulcerelor corneene este mai mare la purtătorii de lentile de contact moi decât la cei ce poartă lentile de contact dure, riscul dezvoltării acestora crescând de 10-20 de ori, dacă acestea sunt purtate în timpul nopţii. Vulnerabilitatea crescută a corneei la aceşti purtători se explică prin hipoxia din timpul nopţii, reducerea secreţiei lacrimale de până la 20 de ori şi stagnarea filmului lacrimal în spatele lentilei, modificare care interacţionează cu mecanismele inflamatorii protective normale ale ochiului. Disfuncţia suprafeţei oculare reprezintă, de asemenea, un factor de risc (un film lacrimal instabil). Purtarea îndelungată a lentilelor de contact moi a fost asociată cu o incidenţă crescută a infiltratelor corneene periferice (sterile sau bacteriene), precum şi cu sindromul de ochi roşu al purtătorilor de lentile de contact (Clare syndrome). Acestea sunt cauzate de toxinele eliberate de coloniile de bacterii Gram negative ce populează lentilele contaminate sau se găsesc în suspensie în casetele de păstrare ale acestora. Lentilele de contact moi pot constitui, de asemenea, vector pentru ubiqvitara acanthamoeba, o bacterie care, dacă infectează corneea, poate cauza o keratită devastatoare. De aceea, lentilele nu vor fi niciodată aplicate folosind apă nesterilă din diverse surse, nici chiar apă potabilă. În concluzie, purtătorii de lentile de contact moi trebuie să fie buni cunoscători a avantajelor şi dezavantajelor pe care acestea le oferă, trebuie să se prezinte la controlul oftalmologic cu regularitate, să respecte cu stricteţe indicaţiile medicului şi ale producătorului de lentile de contact şi, mai ales, trebuie să recunoască din timp apariţia unor posibile probleme legate de portul acestora.