Albinărit urban pe model vienez

Deși Capitala are tradiție în creșterea albinelor, iar Comisia Europeană recomandă albinăritul în marile orașe, activitatea apicultorilor în București este restricționată de o hotărâre de Consiliu local. Tema albinăritului în zonele urbane a fost discutată la Târgul Naţional al Mierii, care s-a desfăşurat în weekendul trecut.
Prezent la eveniment, Matthias Kopetzky, un apicultor din Viena, a prezentat modelul vienez de creştere a albinelor în zona urbană, care datează de sute de ani în capitala Austriei. „Viena are o mulţime de apicultori, pentru că are o tradiţie. Sunt şapte structuri locale cu 650 de apicultori şi aproximativ 7.000 de colonii de albine în zona metropolitană”, potrivit apicultorului austriac, citat de Agerpres.
Matthias Kopetzky a subliniat că apicultura urbană este total diferită de apicultura care are loc în zonele agricole şi că trebuie respectate nişte reguli pentru a creşte albine în oraş. „Primul lucru: trebuie să găseşti un loc în care să ţi se permită să pui stupi şi noi avem deja 60 de locaţii, însă spaţiile de prelucrare a mierii din oraş sunt scumpe şi nu te poţi întinde ca în zonele rurale. (...) O altă problemă este clima, care s-a modificat. Albinele iubesc căldura, dar una este să fie cald şi alta să fie arşiţă”, a explicat apicultorul vienez.
Prezent la deschiderea târgului, noul city-manager al municipiului Bucureşti, Lucian Judele, a precizat că şi-ar dori să vadă stupi pe blocurile din Capitală în viitorul apropiat. Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Bucureştiul a avut în trecut apicultori, iar numărul lor ajunsese în anii ‘80 la circa 4.800, cu stupinele înregistrate la primărie. (C. Z.)