Alegeri disputate în Rep. Moldova

Potrivit analiştilor, victoria comuniştilor la Chişinău, coroborată cu rezultatele bune pe care le vor obţine în teritoriu, ar putea influenţa şi politica la nivel central, putând determina chiar şi noi alegeri parlamentare anticipate.

Alegerile locale generale din Republica Moldova au avut ca miză aproape 900 posturi de primar şi 12 mii posturi de consilieri locali. Cea mai mediatizată competiţie a fost cea pentru postul de primar al Chişinăului, unde actualul primar, liberalul Dorin Chirtoacă, l-a înfruntat pe candidatul Partidului Comunist, Igor Dodon, fost ministru al Economiei în Guvernul comunist condus de Zinaida Greceanîi. Până la închiderea ediţiei, după numărarea buletinelor de vot din municipiul Chişinău, candidatul Partidului Comunist obţinuse aproximativ 52% din voturi, dar Comisia Electorală mai avea de numărat voturile din suburbiile Capitalei, care au o pondere de aproximativ 30% din total. În ceea ce priveşte Consiliul Municipal Chişinău, alianţa prooccidentală aflată la guvernare a pierdut majoritatea. După numărarea a 90% din voturi, comuniştii obţinuseră 27 de locuri (49,9% din sufragii), urmaţi de liberali, cu 16 locuri (29,8%), PLDM - 7 locuri (12,8%) şi PD - un loc (2,7%). Victoria comuniştilor la Chişinău va produce o reaşezare a forţelor Interesant este faptul că, niciodată în istoria postsovietică a Rep. Moldova, Primăria Chişinăului nu a fost condusă de un membru al Partidului Comunist. După 1990, Capitala a avut cinci primari: Nicolae Costin (1990-1994), fruntaş al mişcării de emancipare naţională, Serafim Urechean (1994-2005), Vasile Ursu (2005-2007), Veaceslav Iordan (ianuarie-iunie 2007) şi Dorin Chirtoacă (iunie 2007-iunie 2011). În vârstă de doar 36 de ani, Igor Dodon este doctor în economie şi a intrat în formaţiunea comunistă în martie 2010, când PCRM nu mai era la putere. Potrivit analiştilor, victoria comuniştilor la Chişinău, coroborată cu rezultatele bune pe care le vor obţine în teritoriu, ar putea influenţa şi politica la nivel central, unde se va produce o nouă reaşezare de forţe, ce va conduce, probabil, şi spre noi alegeri parlamentare anticipate.