Analize medicale: Testarea ALT arată gradul de afectare a ficatului

Aminotransferaza alanină (ALT) este frecvent măsurată ca parte a unui test ce vizează funcţia hepatică.

Nivelurile crescute ale ALT, cel mai adesea, sugerează existenţa unor probleme medicale serioase, a căror diagnosticare se face orientativ, ţinând seama de cum sunt creşterile acestei transaminaze (creşteri moderate sau creşteri severe). Valori normale: TGO (transaminaza glutamică oxaloacetică): 5-40 unităţi pe litru şi TGP (transaminaza glutamică piruvică): 7-56 unităţi pe litru. Afectările posibile sunt: - insuficienţa cardiacă congestivă; - afectare renală; - steatoza hepatică sau aşa-numitul ficat gras (au loc depuneri de grăsime la nivelul ficatului, dându-i acestuia, anatomopatologic, o culoare uşor gălbuie); - hepatite de etiologie alcoolică; - hepatite virale; - probleme ale căilor biliare; - mononucleoză; - miopatie. Totuşi, creşteri ale transaminazelor se produc şi fiziologic pe parcursul zilei, ceea ce înseamnă că la o testare unde se întâlneşte o creştere a TGP, aceasta nu înseamnă automat o afecţiune. Teste suplimentare, precum şi interpretarea lor de către persoane avizate este recomandată. Când întâlnim în sânge un nivel crescut al transaminazei ALT, gama de posibile cauze responsabile de această creştere poate fi mult îngustată prin efectuarea de noi măsurători ale altor enzime. Astfel, un exemplu util îl reprezintă efectuarea unei testări a fosfatazei alcaline (imediat după ce la o testare s-a înregistrat o valoare crescută a ALT), pentru a diferenţia o problemă de natură hepatică de una a căilor biliare. (Rubrică realizată cu sprijinul laboratorului Focus Lab Plus Bucureşti - www.focuslab.ro)