Ansamblul de la Târgu Jiu va intra în UNESCO

Un articol de: Dan Cârlea - 01 August 2017

La Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu a avut loc prezentarea publică a dosarului de nominalizare a Ansamblului monumental Calea Eroilor, realizat de Constantin Brâncuşi, pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Dosarul nu este la prima variantă, cea de acum fiind una mult îmbunătățită pentru creșterea șanselor de reușită. A fost tradusă și în limba engleză, spre deosebire de prima variantă, la care s-a renunțat ­înainte de a fi folosită.

În cadrul acestei prezentări publice, viziunea de revizuire a dosarului şi stadiul elaborării acestuia au fost explicate şi ilustrate de echipa Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), alcătuită din Ştefan Bâlici, director general INP, Irina Iamandescu, Focal Point naţional pentru Convenţia Patrimoniului Mondial, Iosef Kovacs, șef serviciu Patrimoniu Mondial, şi Barry Gamble, coordonator al dosarului, expert internaţional în patrimoniu mondial, cu vastă experienţă în scrierea de nominalizări şi înscrierea de situri în Lista Patrimoniului Mondial (pentru Marea Britanie, Polonia, Japonia ş.a.), dar şi în consultanţă de specialitate pe acest subiect.

Primul dosar de nominalizare a fost retras de România în anul 2015, dându-se curs sugestiei de neînscriere venite din partea International Council on Monuments and Sites (IOMOS). Noua variantă, tradusă în engleză, permite evaluarea sa de către experţi internaţionali dintr-o plajă profesională şi regională mai largă, majoritar de limbă engleză, mai utilă pentru o evaluare cât mai obiectivă, care să ofere șanse mari de reușită a operațiunii.

Pentru același demers de nominalizare a fost achiziţionat un domeniu special de internet: brancusi.world, care urmează să găzduiască site-ul dedicat nominalizării, site aflat în construcţie, iar ansamblul a fost promovat în revista internaţională World Heritage/Patrimoine Mondial, numărul din iulie 2017, ce a fost distribuit la reuniunea Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia.

Sunt așteptări mari în pri­vin­ța introducerii acestui ansamblu monumental unic în Patrimoniul Mondial UNESCO, ceea ce este considerat a fi absolut firesc, de vreme ce în marile muzee ale lumii operele lui Brâncuși ocupă un loc important și sunt evaluate la zeci de milioane de dolari fiecare. România se bucură de un întreg parc cu opere monumentale ale marelui sculptor, fapt ce ar face cinste oricărei țări, iar intrarea în patrimoniul umanită­ții ar fi cel mai natural lucru posibil.

Termenul propus pentru re­înaintarea dosarului la Centrul  UNESCO, în vederea evaluării,  este sfârşitul lunii ianuarie 2018, precedat de o depunere preliminară pentru verificarea conformităţii, în toamna acestui an. Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, creat de Constantin Brâncuși și cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental „Calea Eroilor”, a fost creat drept omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial. Este format din patru opere ­sculpturale: „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor”, „Poarta sărutului” și „Coloana fără sfârșit”.

„Masa tăcerii” este lucrată în calcar și reprezintă masa dinaintea confruntării militare. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. „Aleea scaunelor” este compusă din două bănci de piatră și 30 de scaune din piatră, în formă de clepsidră, dispuse de o parte și de alta a aleii în grupuri de câte trei, care fac legătura între grupul „Mesei tăcerii” și „Poarta sărutului”, situată spre est, la intrarea în parc.

„Poarta sărutului” este construită din travertin și este poarta prin care se face trecerea spre viața veșnică.

„Coloana fără sfârșit”, sau a „sacrificiului infinit”, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, o coloană care leagă cerul de pământ, înaltă de 29,33 m. Este constituită din 16 module (15 întregi și încă unul amplasat jumătate jos, respectiv jumătate sus) romboidale din fontă. Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938.
Sub influența anilor comunismului stalinist, când realismul socialist era la mare prețuire, Brâncuși a fost contestat ca unul din reprezentanții formalismului burghez cosmopolit. În anul 1964 a fost „redescoperit” în România și acceptat ca artist de geniu, valoare națională și, în consecință, ansamblul de la Târgu Jiu a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac.