Anul omagial al educaţiei religioase şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 28-29 octombrie 2014, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod cu privire la declararea anului 2016 în Patriarhia Română ca „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox” şi „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”.
În referatul prezentat s-au precizat următoarele aspecte:
• iniţiativa proclamării anului 2016 ca Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox are ca scop să aducă în centrul misiunii Bisericii astăzi: impactul crizei de ideal şi de orientare spirituală a tinerilor în societatea secularizată şi consumeristă de azi; rolul Familiei, Bisericii şi Şcolii în orientarea tinerilor spre însuşirea valorilor morale şi spirituale perene; lucrarea Bisericii în formarea spirituală a tinerilor şi educaţia creştină a acestora pentru misiune; importanţa prezenţei şi participării tinerilor la viaţa comunităţii creştine; cultivarea iubirii, a prieteniei şi a respectului de sine şi faţă de aproapele prin fapte bune şi ajutorarea aproapelui;
• iniţiativa proclamării anului 2016 ca Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti are ca scop evaluarea moştenirii spirituale şi culturale a acestui sfânt la împlinirea a 300 de ani de la moartea sa martirică, precum şi importanţa tiparului în dezvoltarea misiunii Bisericii.
În vederea materializării acestei iniţiative,Cancelaria Sfântului Sinod a întocmit un proiect de text al programului-cadru (liturgic, cultural şi mediatic) intitulat „2016 – Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română”.
În urma discuţiilor în plen, la propunerea Comisiei pastorale, monahale şi sociale, Sfântul Sinod a hotărât:
1. declară anul 2016 în Patriarhia Română ca „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox” şi „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”;
2. aprobă programul-cadru (liturgic, cultural şi mediatic) intitulat „2016 – Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română” (proiect anexat), precum şi transmiterea acestuia la eparhii;
3. aprobă ca, în toate instituţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, precum şi în fiecare şcoală teologică, să se ia măsurile necesare pentru a ilustra programul-cadru (liturgic, cultural şi mediatic) intitulat „2016 – Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română”, prin acţiuni şi manifestări locale (media, publicistice, conferinţe, întruniri, simpozioane şi seminarii pastorale, teologice, catehetice, duhovniceşti), prin contribuţia ierarhilor, a profesorilor de teologie şi de religie, a preoţilor şi monahilor, precum şi a credincioşilor mireni angajaţi în lucrarea misionară a Bisericii în societate;
4. aprobă ca la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2016 să se trateze tema „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox”, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2016 să se trateze tema „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare pe care le va stabili fiecare eparhie, precum şi în cadrul cercurilor pastorale.
I. În primul semestru al anului 2016 va fi tratată tema „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox”, care va fi prezentată astfel:
1. Formarea spirituală a tinerilor:
a) Hristos şi Sfinţii, modele de educaţie şi bună vieţuire a tinerilor creştini;
b) Participarea tinerilor la viaţa liturgică a Bisericii, mijloc de cultivare a iubirii de Dumnezeu şi de aproapele, de responsabilizare şi maturizare spirituală pe calea mântuirii;
c) Cultivarea căutării sfinţeniei prin trăirea vieţii în rugăciune, curăţie, mărturisirea păcatelor şi împărtăşirea euharistică;
d) Educaţia creştină a tinerilor pentru cultivarea credinţei în viaţa cotidiană şi promovarea valorilor şi identităţii creştin-ortodoxe în societate.
2. Criza de ideal şi de orientare spirituală a societăţii. Rolul Familiei, Bisericii şi Şcolii în orientarea tinerilor spre însuşirea valorile perene:
a) Lucrarea Bisericii în împlinirea sensului vieţii creştine a tinerilor (locul, rolul şi misiunea
tinerilor creştini în Biserică şi societate);
b) Responsabilitatea Familiei, Bisericii şi Şcolii în educaţia tinerilor creştini trăitori într-o lume globalizată, pluralistă etnic, cultural şi confesional;
c) Provocările la care sunt supuşi tinerii din partea unei societăţi globalizate, sărăcite de valori spirituale, supusă unor permanente mutaţii, schimbări rapide, crize economice şi spirituale: emigraţia, consumul de alcool, droguri, libertinaj, violenţă etc.
3. Educaţia creştină a tinerilor pentru misiune:
a) Mărturia credinţei şi a vieţii curate a tinerilor, argumente pentru misiunea acestora în viaţa Bisericii;
b) Tânărul mărturisitor al credinţei prin cuvânt şi faptă este un misionar al Bisericii;
c) Tânărul iubitor de rugăciune şi de sfinţenie este un tânăr creştin luptător pentru Biserica lui Hristos;
d) Ora de religie şi catehezele bisericeşti pentru tineri.
4. Tinerii credincioşi – bucurie pentru familie, Biserică şi neam. Forme organizate pentru orientarea, educaţia şi integrarea tinerilor în viaţa şi misiunea Bisericii:
a) Forme statutare şi regulamentare bisericeşti pentru organizarea activităţilor tineretului creştin ortodox (la nivel naţional, eparhial şi parohial);
b) Modalităţi practice de sporire duhovnicească a tinerilor prin participarea, în parohii, la slujbele religioase, prin folosirea Tainei Sfintei Spovedanii şi a Tainei Sfintei Euharistii ca mijloace de vindecare duhovnicească şi de sfinţire a vieţii, prin participarea la catehizare ca formă de educaţie creştină etc.;
c) Orientarea tinerilor şi cultivarea încrederii acestora spre a iubi valorile spirituale, morale şi culturale perene, prin programe şi proiecte pastoral-misionare specifice;
d) Îmbogăţirea vieţii spirituale a parohiilor prin încurajarea participării active a tinerilor la viaţa comunităţilor locale bisericeşti şi la activităţile Serviciului pentru tineret din cadrul Comitetelor parohiale (organizarea şi accesul în bibliotecile parohiale, publicarea de către tineri a unor foi parohiale periodice, susţinerea site-urilor parohiale etc.)
e) Implicarea tinerilor în activităţile asociaţiilor naţionale de tineret care s-au înfiinţat şi funcţionează cu binecuvântarea Sfântului Sinod, precum şi în cadrul unor asociaţii locale de tineret, care funcţionează cu binecuvântarea chiriarhului;
f) Consolidarea încrederii de sine şi în semeni, cultivarea vieţii de comuniune a tinerilor şi a solidarităţii creştine prin organizarea şi participarea la activităţi comune cu alte parohii, la procesiuni creştine ocazionate de evenimente importante în viaţa comunităţilor şi a eparhiilor;
g) Cultivarea iubirii faţă de familia creştină evlavioasă, stabilă, cinstită, harnică şi iubitoare de Hristos şi Biserica Sa;
h) Cultivarea iubirii, prieteniei şi a respectului faţă de aproapele prin fapte bune şi ajutorarea aproapelui în forme organizate de parohii, prin voluntariat;
i) Dezvoltarea cunoaşterii şi a respectului faţă de patrimoniul cultural şi spiritual naţional ca parte integrantă a patrimoniului cultural şi spiritual al Europei, prin proiecte, programe şi pelerinaje locale, eparhiale şi naţionale bisericeşti la obiective de spiritualitate şi cultură românească, participarea la tabere de creaţie etc.;
j) Cultivarea iubirii şi a respectului faţă de natură, creaţia lui Dumnezeu;
k) Cultivarea apartenenţei şi respectului faţă de Biserica Ortodoxă Română şi a identităţii şi demnităţii de român.
II. În al doilea semestru al anului 2016 va fi tratată tema: „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, care va fi prezentată astfel:
1. Ţara Românească în epoca Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, sfârşitul sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea (contextul politic, social, cultural şi religios românesc şi european).
2. Personalitatea, originea, formarea şi educaţia culturală, opera şi activitatea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul în slujba limbii române: creator de cultură şi limbă literară românească, statuează complet şi definitiv limba română în cult – primul Liturghier complet în limba română, Târgoviște (1713); creator de limbă liturgică românească moştenită până în prezent.
3. Ierarh şi slujitor devotat al Bisericii din Ţara Românească, conducător şi păstor bisericesc (1705-1708, Episcop la Râmnic; 1708-1716, Mitropolit al Ţării Româneşti).
4. Cărturar misionar erudit, propovăduitor şi interpret al Sfintei Evanghelii şi al dogmelor creştine în limba română (Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă – Snagov, 1699; Învăţături creştineşti – Snagov, 1700; Floarea darurilor - Snagov, 1701; Noul Testament – Bucureşti, 1703; Tomul bucuriei – Râmnic, 1705; Chipurile Vechiului şi Noului Testament, adică obrazele oamenilor celor vestiţi ce se află în Sfânta Scriptură … – Târgovişte, 1709, manuscris).
5. Dascăl înţelept, învăţător, sfătuitor şi îndrumător al clerului, monahilor şi credincioşilor, dovedeşte grija permanentă pentru luminarea acestora prin cult şi cultură (Învăţătură pe scurt pentru taina pocăinţei – Râmnic, 1705 (autor); Învăţătură bisericească la cele mai trebuincioase şi mai de folos pentru învăţătura preoţilor, Râmnic, 1710 (autor); Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să păzească fieştecarele din preoţi şi din diaconi deplin şi cu cinste datoria hotarului său – Târgovişte, 1714).
6. Misionar şi sprijinitor al românilor transilvăneni în apărarea dreptei credinţe: ca egumen şi tipograf la Mănăstirea Snagov trimite, la Alba Iulia, pe ucenicul său Mihail Ştefan,care tipăreşte o Bucoavnă şi un Chiriacodromion (1699); tipăreşte, la Mănăstirea Snagov, lucrarea Carte sau lumina (1699), pentru combaterea prozelitismului catolic; după dureroasa dezbinare a românilor transilvăneni din 1701 întăreşte în credinţa ortodoxă pe românii din Scheii Braşovului, prin scrisori de îmbărbătare, le hirotoneşte preoţi şi diaconi.
7. Unul dintre cei mai de seamă predicatori de limbă română din epocă: Didahiile Sfântului Ierarh Martir Antim, mărturie a predicatorului înflăcărat, a măiestritei stăpâniri a cuvântului în limba română, a culturii teologice şi profane temeinice, a vieţii duhovniceşti, a statorniciei în rugăciune şi cugetare creştină a autorului, a observatorului atent şi critic al patimilor omeneşti şi al degradării vieţii morale în societate.
8. Artist tipograf şi editor prodigios, caligraf, gravor şi miniaturist de excepţie, oferă Bisericii, clerului, monahilor şi credincioşilor 63 de cărţi liturgice, de învăţătură, de predici, de îndrumare pentru preoţi, de povăţuire a conducătorilor creştini (21 în limba română) scrise sau lucrate de el însuşi, coordonate sau patronate de el, pe care le tipăreşte în Tipografia domnească din Bucureşti (1691-1696), în tipografia pe care o înfiinţează la Mănăstirea Snagov, ca egumen al acestei mănăstiri (1696-1701), în tipografia din Bucureşti (1701-1705), în tipografia înfiinţată la Râmnic, pe durata păstoririi ca Episcop al Râmnicului (1701-1705), în tipografia înfiinţată la Târgovişte (1708-1715) şi apoi mutată la Bucureşti (din 1715), pe durata păstoririi ca Mitropolit al Ţării Româneşti.
9. Gospodar şi bun chivernisitor al averilor şi lucrărilor bisericeşti, vrednic ctitor şi neobosit purtător de grijă al sfintelor locaşuri şi aşezăminte bisericeşti: ca egumen la Mănăstirea Snagov s-a îngrijit de repararea şi restaurarea acesteia; ca Episcop de Râmnic s-a îngrijit de repararea, restaurarea, pictarea şi sfinţirea mănăstirilor Strehaia, Surpatele, Cozia, Fedeleşoiu, Hotărani, Govora; ca Mitropolit al Ţării Româneşti a ctitorit (1713) şi înzestrat cu toate cele trebuincioase Mănăstirea Tuturor Sfinţilor din Bucureşti – Mănăstirea Antim, pe care a sfinţit-o în anul 1715 (planul arhitectural, sculptura în piatră de la locaşul de cult sunt creaţia lui).
10. Pionier al organizării operei filantropice şi de asistenţă socială (testamentul său intitulat Învăţături pentru aşezământul cinstitei mănăstiri a Tuturor Sfinţilor, capete 32 (Bucureşti, 1715): educarea copiilor săraci, cercetarea şi ajutorarea bolnavilor din spitale, precum şi a celor din închisori, îmbrăcarea celor goi, zestre pentru măritişul fetelor sărace, găzduirea şi hrănirea pelerinilor străini, ajutorarea la înmormântarea celor săraci).
11. Fondator al primei biblioteci publice din București din sec. al XVIII-lea: la Mănăstirea Tuturor Sfinţilor, ctitoria sa.
12. Apărător al drepturilor şi prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei asupra mănăstirilor închinate Sfântului Mormânt şi opozant al dorinţei patriarhilor răsăriteni de a dobândi prin închinare noi mănăstiri, în mod special din raţiuni economice (disputa cu Patriarhia Ierusalimului). El menţionează expres în Aşezământul cinstitei mănăstiri a Tuturor Sfinţilor ca aceasta „să nu fie pus egumen vreun om strein, cu gâlceavă, adică svetagoreţ, sau sinait, sau ierusalimitean, pentru multe pricini”.
13. Povăţuitor smerit şi înţelept al conducătorului politic: tipăreşte Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (Bucureşti, 1691) şi cartea sa Sfătuiri creştino-politice către Preacredinciosul Domn Ştefan Cantacuzino (autor, Bucureşti, 1715).
14. Sprijinitor al altor popoare şi Biserici Ortodoxe aflate sub stăpânire otomană, tipăreşte carte liturgică, de învăţătură, de povăţuire creştină în diferite limbi (greacă, slavonă, slavo-română, slavo-româno-greacă, greco-arabă) şi întemeiază, în premieră mondială, tipografii în limbile arabă şi georgiană: în anul 1701 tipăreşte la Mănăstirea Snagov prima carte din lume în limba arabă „Liturghierul greco-arab”, iar în anul 1706 dăruieşte Patriarhiei Antiohiei (Alep) tipografia cu caractere arabe; după 1699, la Tbilisi, prin ucenicul său, ierodiaconul Mihail Ştefan, pune bazele primei tipografii folosind caractere georgiene.
15. Exponent al epocii de trezire a conştiinţei naţionale în Ţara Românească, patriot luminat şi luptător pentru afirmarea poporului român împotriva asupririi otomane şi a dominaţiei fanariote printr-o alianţă cu Rusia (Cuvântul de la înscăunarea ca mitropolit al Ţării Româneşti, disputa cu voievodul Constantin Brâncoveanu).
16. Apostol şi martir al dreptei credinţe prin viaţă sfântă şi lucrare duhovnicească: scoaterea din scaunul mitropolitan (30 septembrie 1716), arestarea, închiderea şi supunerea pe durata arestului unor umilitoare torturi şi batjocuri la porunca domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat; caterisirea prin Gramata patriarhului de la Constantinopol pentru învinuiri nedrepte de a fi „revoltant şi conspirator în contra puternicei împărăţii” turceşti, condamnat la închisoare pe viaţă şi exilare în Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai şi moartea martirică a Mitropolitului Antim Ivireanul pe malul râului Tungia (Bulgaria).
17. Recunoştinţă şi sfinţenie: şedinţa Sfântului Sinod pentru comemorarea a 200 de ani de la moartea ierarhului (23-25 mai 1916); prima propunere de canonizare a ierarhului făcută de Episcopul Calist al Argeşului (şedinţa Sfântului Sinod din 23-25 mai 1916); comemorarea a 240 de ani de la moartea martirică a ierarhului şi reluarea dezbaterii asupra canonizării (publicarea unui număr dublu al revistei Biserica Ortodoxă Română în anul 1956); publicarea primei ediţii critice a Didahiilor (1962); Patriarhia Română şi Academia Română comemorează 250 de ani de la moartea martirică a ierarhului (1966); Patriarhia de Constantinopol comunică ridicarea caterisirii Mitropolitului Antim Ivireanul (8 mai 1966); hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a ierarhului (19-20 iunie 1992); proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie 1992); Mănăstirea Antim din Bucureşti, loc de pelerinaj al georgienilor pentru cinstirea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi de comuniune ortodoxă.
18. Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul în conştiinţa, cultura şi spiritualitatea românească, în compania unor iluştri contemporani: Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu, domnitorul Dimitrie Cantemir, stolnicul Constantin Cantacuzino, Episcopul Mitrofan al Buzăului, fraţii Radu şi Şerban Greceanu, Anton Maria del Chiaro.
19. Chipuri de tipografi bisericeşti şi de ierarhi care au înfiinţat tipografii bisericeşti: Macarie (Târgovişte), Dimitrie Liubavici (Târgovişte şi Braşov), Diaconul Coresi (Braşov), Mitropoliţii Teofil, Ştefan şi Grigorie Dascălu (Ţara Românească); Mitropoliţii Varlaam şi Veniamin Costachi (Moldova); Mitropoliţii Simion Ştefan şi Andrei Şaguna (Transilvania); Episcopii Damaschin, Chesarie şi Filaret (Râmnic); Episcopii Mitrofan, Damaschin şi Chesarie (Buzău) şi din alte eparhii.
III. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina) va realiza programe şi emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2016, a Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi a Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti. În acest scop se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea în biserici şi mănăstiri, precum şi în biblioteci a celor mai frumoase şi reprezentative fresce, icoane, miniaturi, broderii şi ţesături, mozaicuri şi vitralii, reprezentând: chipuri de tineri şi scene biblice cu activităţi ale tinerilor menţionaţi în Sfânta Scriptură, chipuri de sfinţi tineri şi scene din viaţa acestora (mucenici, martiri, mărturisitori, cuvioşi, cuvioase, diaconi şi preoţi, voievozi etc.).
De asemenea, va fi valorificat prin mijloace specifice patrimoniul istoric, cultural-artistic şi tipografic al operei Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanu, Mitropolitul Ţării Româneşti (monumente bisericeşti, pictură şi sculptură bisericească, tipar, documente istorice, portrete votive etc.) din ţară şi străinătate.
IV. Realizarea de studii, comentarii, bibliografii şi cărţi de reflecţie cu conţinut biblico-patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social-filantropic, ecumenic, cultural-educativ şi istoric pentru prezentarea Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi a Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în cadrele prezentate la paragraful I şi II, precum şi tipărirea acestora în publicaţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, în volume şi monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române şi ale centrelor eparhiale.
V. La nivelul Patriarhiei Române se va organiza, la Bucureşti, o Întâlnire internaţională a tineretului ortodox, care va include şi un Simpozion internaţional,cu invitaţi din celelalte Biserici Ortodoxe surori, incluzând slujbe religioase, colocvii, dezbateri, pelerinaje etc., perioada, programul şi celelalte detalii de organizare urmând a fi incluse şi publicate din timp într-un ghid practic pentru participanţi, care va fi aprobat de Patriarhul României.
VI. La nivelul eparhiilor şi al instituţiilor de învăţământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii şi seminarii pe tema Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox.
VII. Patriarhia Română va organiza un simpozion național dedicat Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, precum şi dezbateri, colocvii şi seminarii în eparhii şi instituţiile de învăţământ teologic pentru valorificarea moştenirii istorice, culturale şi spirituale a marelui mitropolit.
VIII. În anul 2016, se va organiza o expoziţie naţională dedicată operei Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, prin grija Sectorului Patrimoniu – Componenta Cultură al Administraţiei Patriarhale în colaborare cu Academia Română şi cu eparhii în care a păstorit acesta.
IX. Cu prilejul zilei de pomenire a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul din anul 2016 (marţi, 27 septembrie) se va oficia Sfânta Liturghie la Mănăstirea Antim din Bucureşti, ctitoria sfântului, cu participarea ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi a unor ierarhi ai Patriarhiei Georgiei, urmare unei invitaţii oficiale din partea Patriarhului României.
X. În anul 2016, se vor organiza pelerinaje ale tineretului ortodox în ţară şi străinătate, la locurile unde au vieţuit mari duhovnici ai Ortodoxiei, precum și la locurile legate de viaţa, martiriul şi moştenirea culturală a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, inclusiv în Patriarhia Georgiei.
XI. Ca parte a programului-cadru, la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2016 se va trata tema „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox în Patriarhia Română”, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2016 se va trata tema „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare pe care le va stabili fiecare eparhie, precum şi în cadrul cercurilor pastorale.
XII. În cadrul manifestărilor dedicate Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti se vor organiza şedinţe comune ale organismelor eparhiilor în care a trăit, a activat şi a păstorit Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul.
XIII. În luna octombrie din anul 2016, la Palatul Patriarhiei, se va organiza o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română”.
Cu binecuvântare şi dragoste în Hristos,
Preşedintele Sfântului Sinod,
† Daniel
Arhiepiscopul
Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitorul Tronului
Cezareei Capadociei şi
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
Secretarul Sfântului Sinod
† Varlaam Ploieşteanul
Episcop-vicar patriarhal