Apa potabilă, sursa zilnică de sănătate
Apa este factorul esenţial în energizarea şi vitalizarea organismului şi contribuie la asigurarea unui flux sanguin optim. Printre efectele sale terapeutice majore se numără asigurarea mediului optim de digestie, reducerea hiperacidităţii gastrice, protejarea ficatului şi rinichilor, evitarea constipaţiei, a inflamării stomacului şi a colonului, a ulceraţiilor şi chiar a cancerelor la nivelul tractului gastrointestinal. În întregul organism, apa reduce aciditatea tuturor ţesuturilor, prevenind invazia virusurilor şi bacteriilor.
Cu rol de integrator între minte şi corp, apa stimulează producerea melatoninei, elimină durerile de cap şi păstrează memoria la vârste înaintate.
La nivelul articulaţiilor, apa este un excelent lubrifiant, amortizând şocurile şi eliminând durerile reumatice, lombare şi artrozice (la genunchi, şolduri, glezne).
În curele de slăbire, supraponderalii găsesc în apă cel mai bun aliat care reduce senzaţia de foame şi ajută la degradarea rapidă a excesului de materii organice din corp. Totodată, întreţine funcţionalitatea masei musculare, măreşte potenţialul de efort fizic şi intelectual, hidratează pielea, iar, prin procesul de transpiraţie, reglează temperatura corporală, în funcţie de evoluţia factorilor externi.
În societatea civilizată se consideră că fiecare persoană are nevoie zilnic de 5 litri de apă potabilă pentru băut şi gătit şi 30 de litri de apă pentru curăţenie. La recomandările nutriţioniştilor, din această cantitate, ar fi absolut necesar să se consume zilnic intern 2-2,5 litri de lichide (10-12 pahare), dintre care 2-4 pahare prin alimente şi 8-10 pahare cu apă potabilă, cea mai bună băutură răcoritoare, cu gust bun şi fără reacţii adverse. Există chiar o formulă generală care stabileşte necesarul zilnic de apă prin relaţia: 30 x greutatea corporală (exprimată în ml). Astfel, o persoană cu greutatea de 70 kg va trebui să consume 2,1 litri lichide pe zi, chiar dacă nu simte senzația de sete. Cantitatea de apă consumată zilnic depinde şi de alţi factori: vârstă, temperatura ambientală, activitatea fizică efectuată şi nevoile organismului.
Un organism echilibrat are nevoie de un consum suficient de apă care să compenseze pierderile zilnice prin transpiraţie, expiraţie, urină. Dimineaţa se va lua un pahar cu apă în care se pun câteva picături de suc de lămâie, cu rol alcalinizant, pentru clătirea stomacului şi pregătirea pentru activitatea din cursul zilei. În timpul mesei se evită lichidele prea reci sau prea calde, întrucât se blochează sucurile gastrice, producând indigestii şi ulcere.
La necesarul zilnic de apă se ţine seamă şi de conţinutul de apă din fructele şi legumele consumate: 90% apă în căpşuni, 86% în caise, piersici, prune, portocale, 83% în mere, pere, cireşe, struguri, 96% în castraveţi, 93% în ridichi, varză, salată, spanac.
Carenţa apei diminuează diureza şi provoacă dereglarea funcţională a creierului (dureri de cap, stare de ameţeală, oboseală cronică), în urma deshidratării treptate a ţesuturilor, mai ales la vârstnici şi copii. Carenţa de apă din corp provoacă dereglări renale, cu creşterea nivelului de creatinină şi uree din sânge şi formarea de pietre (nisip) în rinichi, îngroşarea sângelui şi creşterea tensiunii arteriale. La nivelul aparatului digestiv, lipsa apei declanşează constipaţii, crampe abdominale, balonări şi acumularea ionilor de sodiu şi reziduuri toxice în organism. Insuficienţa lichidelor în corp are, de asemenea, efecte grave în declanşarea diabetului zaharat, a obezităţii, dureri articulare, artrită reumatoidă, cataractă, glaucom şi îmbătrânire prematură a pielii.
(Din arhiva de articole semnate de prof. univ. dr. Constantin Milică)