Aproape jumătate dintre tinerii români locuiesc cu părinții

Costurile mari de locuire determină peste 44% dintre tinerii din România să nu plece din casa părintească, potrivit datelor prezentate la Bucureşti de profesorul Yves Cabannes, de la University College London. Același studiu plasează țara noastră pe locul 24 în Uniunea Europeană (UE) la supraaglomerarea de locuire. Astfel, mai mult de jumătate (52%) din familii trăiesc în locuinţe supraaglomerate.

O dezbatere naţională privind îmbunătăţirea sectorului locuirii în România, intitulată „Housing Forum 2017”, a avut loc recent la București, ocazie cu care a fost prezentat un studiu ce clasează țara noastră pe locul 25 din cele 28 de state membre UE la spațiul de locuire. Cifra se regăsește în Indexul Incluziunii al Uniunii Europene și arată povara costurilor de locuire, foarte mare în România. În același timp, țara noastră este pe locul 27 în topul poverii costurilor cu utilităţile.

În acest context, o analiză prezentată de Yves Cabannes, profesor în cadrul Bartlett Development Planning Unit (DPU), de la University College London, arată că 44,45% dintre tinerii români continuă să locuiască cu părinţii lor, chiar după ce îşi întemeiază propria familie, iar această supraaglomerare cauzează numeroase probleme, potrivit studiului. Potrivit cercetării, 52% din familii trăiesc în locuinţe supraaglomerate.

În ceea ce priveşte vârsta medie la care un tânăr se mută de la părinţi, în România aceasta este de 27,9 ani, mai mare decât media din statele Uniunii Europene, care este de 26 de ani, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Nordicii părăsesc cel mai repede casa părintească, în medie, la vârsta de 19,7 ani – suedezii, la 21,1 ani – danezii, 21,9 - finlandezii.

În schimb, ţările în care tinerii stau până la o vârstă mai mare cu părinţii sunt Croaţia (31,4 ani), Malta (31,1 ani), Slovacia (30,9 ani), Italia (30,1 ani), Grecia (29,4 ani) şi Spania (29 de ani).
„Una dintre explicaţiile pentru care copiii se mută mai târziu de la casa părinţilor este de natură culturală: dacă în zona balcanică se promovează mai mult ideea de familie extinsă, în care copiii stau o perioadă mai lungă cu părinţii, în statele nordice se aplică modelul familiei nucleare, în care tinerii sunt lăsaţi şi vor să plece cât mai devreme după vârsta de 18 ani”, a explicat psihologul Bogdan Lucaciu, potrivit ft.ro.

Specialiştii menţionează că, pe lângă motivele culturale, şi factorii de natură economică şi sociologică influenţează decizia tinerilor de a locui mult timp cu părinţii. „În România există o particularitate, aceea că tinerii nici nu concep să se mute cu chirie şi aşteaptă până când au casa lor”, a mai spus psihologul.

În ceea ce priveşte stocul de locuinţe sociale care ar putea fi o soluţie pentru tinerii cu venituri mici, acesta reprezintă doar 2% din totalul locuinţelor, relevă datele prezentate în cadrul aceluiași forum.

Conform datelor Eurostat, România se mai confruntă cu o situaţie îngrijorătoare, ce priveşte eficienţa energetică a sectorului de locuire. Astfel, peste 12% din populaţia României nu îşi poate menţine locuinţele calde în sezonul rece, lucru care se adaugă pe lista problemelor privind locuirea.