Aripa Crăciunului. La Cozia

De mai bine de 600 de ani, de când străjuieşte pe malul drept al Oltului, corabia Coziei este locul unde Naşterea Domnului se sărbătoreşte de fiecare dată la fel, dar cu o încărcătură emoţională diferită, înnoitoare.

Vremea anotimpului alb a sosit şi în ţinutul vâlcean. Zăpezi de bronz s-au aşternut peste crucile mănăstirii, în curte, pe treptele vechi de piatră, peste munţii împăduriţi cu brazi, fagi, stejari şi tei. În tinda bisericii se aud colindele copiilor. În biserică, părinţii monahi slăvesc Naşterea Pruncului nostru în cântări bisericeşti şi colinde. Candele aprinse, miros de tămâie şi de credinţă neţărmuită… Şi Mircea, bătrânul şi gloriosul ctitor, se bucură de dincolo, dimpreună cu Nicodim Sfinţitul, de acest mare praznic al Cerului care înveleşte pământul în speranţa mântuirii. Mergeţi la Mănăstirea Cozia oricând, în orice timp şi anotimp, dar mai ales în aceste zile de Crăciun! Masa duhovnicească Dacă ajungeţi astăzi, trebuie să ştiţi că slujba începe de la ora 6:00, iar Vecernia, care durează o oră, este programată la ora 16:30. Utrenia sărbătorii ţine de la ora 19:30 până la ora 21:30. În toate cele trei zile ale Crăciunului, slujba începe la ora 8:30. Întrucât anul acesta praznicul Naşterii Domnului este duminica, în mod excepţional, sâmbătă, în ziua Ajunului, se va săvârşi Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar duminică se va ţine Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Înainte, dar şi după cuvântul de învăţătură al preotului, veţi putea asculta colinde intonate de cei 40 de monahi, cu vârste de la 18 la 91 de ani. Li se vor alătura elevii din oraşul Călimăneşti şi alte coruri, printre care şi unele formate din studenţi teologi, care vin de ani buni la sihăstria al cărei nume, "Cozia", vine de la cuvântul pecenego-cuman "koz", care înseamnă "nucă", deoarece este clădită într-o regiune prielnică creşterii nucilor. "La sat, sărbătoarea este percepută mult mai simplu şi sincer" Părintele arhimandrit Vartolomeu Androni, stareţul Mănăstirii Cozia şi exarh al mănăstirilor din Eparhia Râmnicului, îşi aminteşte că, în anul 2000, la începuturile stăreţiei sale, veneau mai multe grupuri de colindători: "Grupurile de copii sunt tot mai reduse ca număr, de la an la an. Cu toate că se predă religia în şcoli şi că este o libertate mult mai mare, se pare că aceşti copii nu mai ştiu să colinde, şi mă refer aici la copiii care nu au o legătură vie cu biserica, bineînţeles. Parcă ceva ne ţine distanţi de tradiţii… Pentru unii, este demodat să meargă cu colindul, dar în felul acesta se pustieşte sufletul, care are nevoie de această exprimare şi expresie prin colind, prin poezie". Şi pentru că e vremea bucuriei albe, a amintirilor, arhimandritul Vartolomeu nu ezită să evoce perioada propriei copilării: "M-am născut cu praznicul acesta în casă, am crescut cu el. Crăciunul şi Paştele au fost marile bucurii spirituale ale familiei. Erau aşteptate cu mare bucurie la noi în casă. Chiar şi de copilul care ţinea post şi aştepta la Crăciun bunătăţile culinare, dar şi slujba la biserică, colindele. Era un eveniment fundamental pentru viaţa mea de copil. La sat, sărbătoarea este percepută mult mai simplu şi sincer". Masa comuniunii Plămădiţi din carne şi din sânge cum suntem, nu putem ignora bucuriile culinare specifice acestei perioade. Şi dacă ne gândim că masa apropie oamenii, iar hrana este semn al alianţei cerului cu pământul, atunci nu putem decât să gustăm cu măsură şi bucurie din fiecare preparat românesc. Masa de Crăciun de la Mănăstirea Cozia va arăta astfel: pentru obştea mănăstirii se vor servi doar produse care nu sunt de provenienţă animală (peşte, lapte, ouă, brânză, caş, brânză proaspătă de vaci, iar ca desert plăcintă cu brânză). În toate zilele praznicului, masa de prânz este la ora 12:00, după săvârşirea Sfintei Liturghii. Un fapt interesant: "În prima zi de Crăciun, se pleacă din biserică cu toaca şi se cântă Troparul Naşterii Domnului până la trapeză, care este considerată a doua biserică. Cât timp se serveşte masa, un părinte citeşte fie din vieţile Sfinţilor Părinţi sau a le Sfinţilor, fie învăţături despre Crăciun, despre istoria sărbătorii. La sfârşitul mesei, se cântă Axionul Naşterii Domnului", a adăugat părintele stareţ. Oaspeţii poftiţi la masă se vor putea înfrupta din alimentele amintite mai sus, dar şi cu preparate din carne. "Toţi colindătorii, mici şi mari, ca şi pelerinii şi turiştii care vin la mănăstirea noastră sunt bine primiţi. Îi poftim pe toţi la trapeză, bogaţi şi săraci, iar a doua zi de Crăciun luăm masa împreună cu cei care vin să colinde şi cărora, de asemenea, le oferim punguţe cu răsplata ostenelii lor", a încheiat arhimandritul Vartolomeu Androni, stareţul Mănăstirii Cozia.