Arşiţa a pârjolit principalele terenuri agricole ale Europei

Guvernul României a anunţat săptămâna aceasta că 550.000 de ferme lovite de secetă vor primi ajutor financiar, dar insistă că va fi suficientă hrană pentru a asigura necesarul populaţiei în acest an. Dar valul de arşiţă nu este doar un fenomen românesc.

În timp ce şi o bună parte din nord-vestul SUA este devastat de secetă, vremea neobişnuit de caldă şi uscată a afectat şi mare parte din principalele terenuri agricole ale Europei, extinzându-se din estul Italiei până în Balcani şi la Marea Neagră, în Rusia până în Siberia de Vest şi în Kazahstan, constată vineri Financial Times. Canicula a determinat pene de curent, a stârnit peste 300 de incendii de vegetaţie în Bulgaria şi a provocat o epidemie de alge în Marea Azov, în sud-estul Ucrainei, înroşind apele, potrivit martorilor. În oraşe, temperaturile s-au apropiat de valori-record, începând din iunie şi prima parte a lui iulie. La Budapesta, săptămâna trecută au fost înregistrate 37,7 grade Celsius, doborând recordul anterior de 35,8 stabilit în 1939. La Kiev, s-au înregistrat 37,4 grade Celsius, a doua cea mai ridicată temperatură din ultimii 112 ani. La Podgorica, capitala Muntenegrului, au fost 43,5 grade Celsius, cea mai ridicată temperatură de la începutul înregistrărilor, acum 50 de ani. În Balcani şi în Ucraina, valul de arşiţă urmează uneia din cele mai aspre ierni de când se ştie, cu temperaturi sub -30 de grade Celsius, căderi masive de zăpadă şi îngheţ până şi pe Marea Neagră. Cel mai mare impact este însă cel asupra agriculturii. Ministerul român al Agriculturii a precizat că 47% din recolta de porumb la hectar este afectată în diferite grade de secetă, fiind recolta care a avut cel mai mult de suferit. Agricultorii unguri spun la rândul lor că seceta a redus cu aproape 40% recolta de porumb - una din cele mai importante culturi ale ţării - provocând pierderi de până la 200 miliarde de forinţi /890 milioane de dolari/.