Atelier de măşti pentru copii în comuna gălăţeană Şiviţa

▲ O clasă de copii din comuna gălăţeană Şiviţa învaţă tainele meşteşugului în atelierul de măşti de la muzeul „Vatra cu Dor“ din localitate ▲ Aşezământul cultural a fost clădit de actorul şi meşterul popular Paul Buţa, cu mâinile lui, după tradiţiile de la Dunărea de Jos ▲ O parte dintre măştile create de copii în atelierul lui Paul Buţa este expusă de Crăciun la Centrul Cultural Dunărea de Jos din Galaţi, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti şi la Muzeul Satului din Sibiu ▲

Recunoscut la nivel intern şi internaţional ca un „autentic mascolog izvorât din matricea spirituală a Moldovei de Jos“, cum spunea reputatul academician Romulus Vulcănescu, Paul Buţa a declarat că ideea unei clase de artizanat deschise copiilor i-a venit în momentul în care a conştientizat că este „trecător prin viaţă“, iar meşteşugul „trebuie transmis mai departe“, conform Agerpres. „Nebunia asta cu măştile este o continuitate a activităţii mele pe scena teatrului“, mărturiseşte Paul Buţa care are profesia de actor. „În Şiviţa, la Vatra cu Dor, unde copiii au atelierul lor de lucru, unde fac măşti, îi învăţ pe micuţi să facă măşti pentru a continua tradiţia. Şi cei doi copii ai mei, aflaţi în clasele a X-a şi a XII-a, mă ajută şi fac măşti. Mă bucur că sunt talentaţi, dovadă că cel mic a luat premiul întâi la Olimpiada internaţională a meşterilor populari de la Sibiu. Deci, nebunia se transmite în familie şi asta mă bucură“, mai spune Paul Buţa, conform Agerpres. Actorul îi iniţiază pe copii în tainele meşteşugului măştilor aşa cum a fost şi el învăţat în urmă cu 20 de ani de „mama Safta a lui Caramalău“, o bătrână din satul Fundenii Vechi, „expertul meu în măşti populare“, după cum afirmă artistul popular. Măşti din godii şi jumătăţi de tigvă Bătrâna l-a învăţat să confecţioneze măşti din godii, jumătăţi de tigvă, unicat în ţară, şi să folosească drept accesorii „o pătlăgică, o nucă, un cartof, pentru că o noapte se jucau măştile, după care le distrugeau şi era păcat să pui un nas de cârpă şi să-ţi strici pestelca“. Tigva este un bostănel sălbatic la care coaja se usucă şi devine tare, „în Oltenia îi spune cătună, la noi în Moldova tigva capului, că seamănă cu aceasta şi truif în alte zone. Este un bostănel necomestibil, care după uscare este folosit pentru transportul apei şi vinului la câmp sau depozitarea brânzei“. Dar, precizează Paul Buţa, „copiii sunt învăţaţi că confecţioneze personaje şi nu măşti“. „Asta îi învăţ pe copii. Nu trebuie să facă produse în serie, pentru că dacă toate sunt la fel, nu mai au nici un farmec. Eu am păstrat tradiţia în ceea ce priveşte faţa măştii, din tigve, blana pentru ornamentat, nuci pentru ochi, boabele de fasole şi penele de gâscă pentru dinţi, deci materiale care existau şi acum o sută de ani. Singurul lucru pe care nu pot să îl mai păstrez este culoarea cârpelor, care înainte erau boite cu coloranţi naturali, iar acum sunt vopsele sintetice“, a spus meşterul, conform Agerpres. Creatorul de măşti este sigur că învăţăceii de azi vor deveni păstrători şi continuatori ai tradiţiilor de la Dunărea de Jos. O parte dintre măştile create de copii în atelierul lui Paul Buţa sunt expuse de Crăciun, la Centrul Cultural Dunărea de Jos din Galaţi, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti şi la Muzeul Satului din Sibiu. „Copiii care azi învaţă să facă măşti vor deveni meşteri populari şi vor duce mai departe, fiţi siguri, tradiţia măştilor din această parte a ţării. Ei vor, se pricep şi au pasiune pentru aşa ceva“, a spus Buţa. Mascologul a participat la zeci de expoziţii din ţară, la Paris, Seujon şi Macon, din Franţa, Veneţia, din Italia, Odessa, din Ucraina, Chişinău din Republica Moldova. Este singurul creator de măşti din România reprezentat printr-un alai de 12 măşti la Muzeul Omului din Paris. O parte din măştile sale au fost achiziţionate de muzee din Tulcea, Sibiu, Paris sau se află în colecţii personale din ţară sau străinătate-Germania, Australia, Franţa, Suedia, SUA.