„Avem bani pentru agricultură, rămâne să vedem unde-i cheltuim“

▲ Nivelul investiţiilor care vor fi făcute va putea transforma agricultura astfel încât, peste doi-trei ani, ea să aibă o pondere economică solidă şi să nu mai fie supusă fluctuaţiilor impuse de evoluţia meteorologică ▲ Specialiştii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu - Siseşti“ au propus premierului realizarea unor hărţi de vulnerabilitate şi risc la secetă a terenurilor agricole şi silvice, împădurirea mai multor zone şi realizarea unor sisteme de monitorizare şi avertizare a fenomenelor extreme ▲

„Investiţiile în agricultură sunt în creştere, iar nivelul lor se va menţine pe o tendinţă crescătoare şi în următoarea perioadă“, a dat asigurări premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Acesta a subliniat, însă, că nu se poate face într-un an ceea ce s-a distrus în 17. „Avem bani pentru agricultură, rămâne să vedem unde-i cheltuim“, a mai spus Tăriceanu. Şeful Executivului a declarat că vrea ca banii investiţi să ajungă la modernizarea agriculturii în scopul comasării pământurilor, deoarece, în opinia sa, modul în care se face în prezent agricultură pe parcele care măsoară 60 sau 70 de centimetri scoate agricultura românească din orice competiţie. „Trebuie să facem investiţii ca să modernizăm şi producţia primară şi faza următoare de prelucrare a produselor agricole, astfel încât agricultură să aibă nu numai un aport în sine la produsul intern brut, ci să aibă un aport la ceea ce înseamnă crearea de valoare adăugată“, a explicat premierul. Acesta a arătat că agricultura are o pondere în ce priveşte modul în care e construit produsul intern brut peste media din Uniunea Europeană, dar această contribuţie „nu e făcută cu produse cu înaltă valoare adăugată“. Premierul a arătat că nivelul investiţiilor care vor fi făcute va putea să transforme agricultura astfel încât, peste doi-trei ani, ea să aibă o pondere economică solidă şi să nu mai fie supusă fluctuaţiilor impuse de evoluţia meteorologică. Tăriceanu a subliniat însă că nu crede că există soluţii miraculoase pentru combaterea secetei. Măsură pentru combaterea secetei: creşterea subvenţiilor pentru irigaţii Premierul a amintit că Guvernul a luat deja măsurile pentru combaterea efectelor secetei pe termen scurt. Printre acestea, el a precizat majorarea subvenţiilor pentru irigaţii, de la 390 de lei pe hectar la 700 de lei pe hectar, prelungirea termenului pentru achitarea contribuţiilor anuale la 30 iunie, renegocierea tarifelor de energie electrică, care au scăzut costurile pentru irigare cu 40%, şi alocarea a 670 de miliarde de lei vechi pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor de irigare, dar şi acordarea de despăgubiri pentru culturile distruse de secetă. Primul-ministru a subliniat că strategia de combatere a efectelor secetei pe care a solicitat-o Ministerului Agriculturii trebuie să stabilească direcţiile de investiţii, astfel încât „să nu rămânem captivi soluţiilor retroactive“. De asemenea, premierul a menţionat o serie de măsuri care trebuie luate în agricultură, care au fost propuse Guvernului de specialiştii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu - Siseşti“. Sisteme de monitorizare, o altă soluţie contra secetei Acestea presupun realizarea unor hărţi de vulnerabilitate şi risc la secetă a terenurilor agricole şi silvice, modernizarea sistemului de avertizare timpurie a apariţiei secetei şi evaluarea gravităţii fenomenului, modernizarea sistemului naţional de monitorizare a calităţii solului, promovarea unor practici în agricultură specifice zonelor secetoase. Totodată, sunt avute în vedere reabilitarea şi modernizarea sistemului de irigaţii, amenajarea teritoriului prin împăduriri, amenajarea de bazine hidrografice pentru gospodărirea resurselor de sol şi de apă, elaborarea unor programe pentru asigurarea cu furaje a animalelor pe perioada secetei şi instituirea unui sistem adecvat de asigurări împotriva efectelor secetei. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Decebal Traian Remeş, a prezentat principalele direcţii ale strategiei pentru combaterea secetei. Aceasta presupune, în linii mari, reabilitarea sistemului actual de irigaţii, utilizarea sursei de apă, înlocuirea tehnologiei învechite utilizate pentru irigaţii, crearea şi utilizarea în agricultură a unor soiuri mai rezistente la secetă, modificarea structurii culturilor în funcţie de zone, dar şi înfiinţarea de perdele forestiere de-a lungul căilor ferate, şoselelor şi canalelor de irigaţii.