Bani și mai puțină birocrație pentru proiectele de energie verde
Războiul din Ucraina a impulsionat Uniunea Europeană să ia măsuri rapide pentru a obţine independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol. Șefa Comisiei Europene a anunțat investiţii de până la 300 miliarde de euro până în 2030, destinate mai ales energiilor regenerabile.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat săptămâna trecută planul de 300 miliarde de euro al Bruxelles-ului pentru accelerarea reducerii dependenței de gazul rusesc, denumit „RepowerEU”. Investiţiile vor include 10 miliarde de euro pentru infrastructura de gaze, 2 miliarde de euro pentru petrol, restul de 288 de miliarde pentru energia verde, dar aceste costuri ar fi compensate de economii în fiecare an de 84 miliarde de euro prin reducerea importurilor de combustibili fosili.
De asemenea, comisia propune ţinte mai ridicate pentru energia regenerabilă (pondere de 50% din energia UE, față de 40% anterior) şi economisirea de energie până în 2030.
„RepowerEU ne va ajuta să economisim mai multă energie, pentru a accelera renunţarea la combustibilii fosili şi, cel mai important, să demarăm investiţiile pe scară largă”, a spus Ursula von der Leyen.
O altă propunere este „introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste”, scrie „Financial Times”, care citează documentul „RepowerEU”, conform căruia gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 euro pe an în plus.
De asemenea, comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin cerința ca statele membre să desemneze „zone prioritare” de pământ sau mare care sunt adecvate pentru producţia de energie regenerabilă, unde astfel de proiecte ar avea un impact redus asupra mediului și pentru care aprobarea să fie rapidă. În prezent, termenul în UE pentru autorizarea proiectelor regenerabile este de doi ani, cu posibilitatea prelungirii cu un an suplimentar, iar birocrației i se adaugă, de multe ori, opoziţia localnicilor sau îngrijorările organizațiilor de mediu.
O inițiativă importantă pentru dezvoltarea unui mare parc eolian în Marea Nordului a fost deja lansată de Danemarca, Germania, Olanda şi Belgia, care s-au angajat să crească de 10 ori capacitatea eoliană din aceste ape, la nivelul anului 2050, până la 150 GW, valoare care reprezintă jumătate din ținta UE pentru acel an în sectorul energiei eoliene și care acoperă necesarul de energie a 230 milioane de gospodării. Totodată, cele patru țări își propun să ajungă în 2030 la o producţie eoliană marină de 65 GW, o creştere de cinci ori a cifrei actuale. (C. Z.)