Banii europeni și accesul la desfacere au stimulat asocierea

Cooperativele agricole şi-au dublat ponderea în agricultura românească în ultimii trei ani, iar în 2022, cele 1.235 de entităţi care au depus bilanţul financiar au raportat afaceri de 4,26 miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult decât în 2020, când cifra cumulată de afaceri a fost de 1,6 miliarde de lei, relevă un studiu privind evoluția capacității cooperativelor în perioada 2020-2022. Cercetarea arată că, în 2022, 53% dintre cooperative erau de dimensiuni mari (de la 39% în 2020), iar 67% erau de grad 2 (asocieri care au şi membri persoane juridice).

Motivele principale care îi determină pe fermieri să se asocieze sunt accesul la fonduri europene (85% dintre respondenţi), respectiv la comercializarea produselor (84%), arată studiul derulat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în cadrul proiectului „CoopNet 3.0 - Creştem capacitatea cooperativelor micilor fermieri”, la care au participat reprezentanții a 153 de cooperative înfiinţate între 2020 şi 2023. Aproximativ jumătate dintre respondenți au invocat ca motiv de înființare scutirile fiscale acordate cooperativelor agricole, 15% - obținerea de fonduri prin PNDR 2014-2020 şi 6% - obținerea de credite de la bănci sau instituţii financiare nebancare.

Printre probleme, respondenții au enumerat accesul dificil la finanţare (54%), greutăţi în a intra pe piaţa de desfacere (43%), lipsa de personal pentru roluri de manager, jurist, agent de vânzări (22%), lipsa de viziune pentru dezvoltare (13%) şi accesul dificil la tehnologii moderne (12%).

Cu toate acestea, datele centralizate de CRPE pe baza informaţiilor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului arată că, în doar trei ani, numărul cooperativelor a crescut la 2.620 (cu 70% faţă de 2020), iar în perioada 2017-2023, numărul membrilor acestora a crescut cu 263%, de la 8.700 la aproape 23.000.

Raportat la dimensiunea întregului sector al agriculturii, cooperativele au ajuns să reprezinte aproximativ 4% în 2022, faţă de 2% în 2020, dublându-şi practic cota de piaţă în numai trei ani.

O altă tendinţă este inversarea raportului dintre cooperativele de grad 1 (doar cu persoane fizice) şi cele de grad 2 (care au şi membri persoane juridice). Dacă în 2017 peste trei sferturi dintre acestea erau de grad 1, în 2023 raportul s-a inversat, fiind 33% de grad 1 și 67% de grad 2.

De asemenea, „a crescut ponderea numerică a cooperativelor mari, cu cifre de afaceri de peste 500.000 de lei pe an, în paralel cu scăderea ponderii micilor cooperative, ale căror cifre anuale nu depăşesc 50.000 de lei. Dacă în 2020 cooperativele mari reprezentau 39% din total, în 2022 acestea au ajuns să reprezinte, pentru prima oară, mai mult de jumătate (53%). În oglindă, ponderea micilor cooperative a scăzut rapid, de la 36% în 2020 la 23% în 2022, în timp ce cooperativele medii (între 50.000 şi 500.000 de lei) se menţin, ca pondere, între 20% şi 25%”, notează autorii studiului, citați de Agerpres. (C. Z.)