Baza de colectare a CAS trebuie lărgită

▲ Baza de colectare a contribuţiilor la asigurări sociale (CAS) trebuie lărgită urgent, prin cuprinderea unor categorii care, în prezent, nu contribuie, au arătat reprezentanţii principalelor partide politice, într-un seminar organizat de Societatea Academică Română ▲ Adriean Videanu a afirmat că o resursă importantă pentru redresarea Pilonului I de pensii este zona economiei subterane, care trebuie scoasă la suprafaţă ▲

Reprezentanţi ai partidelor politice şi-au formulat poziţiile cu privire la pensiile private, răspunzând unui chestionar întocmit de SAR, precizând că baza de colectare poate fi lărgită cu contribuţiile agricultorilor, liber-profesioniştilor, asociaţiilor familiale, precum şi printr-o mai bună definire a noţiunii de venit, cu includerea sporurilor şi beneficiilor. Potrivit SAR, PSD şi PD-L au susţinut că exceptarea unor largi categorii de venituri şi persoane de la CAS este inechitabilă şi ineficientă pentru Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Fostul ministru al Muncii, Marian Sârbu (PSD) a propus un proiect de lege care să prevadă obligativitatea asigurărilor pentru persoanele care obţin venituri din agricultură, acestea urmând să achite o treime, iar statul, restul de două treimi din contribuţie. El este de părere că, cel puţin până în perioada 2010-2011, nu mai este loc de reducerea CAS, fondul de pensii fiind întins la limită, şi că trebuie menţinut cu orice preţ punctul de pensie la valoarea de acum, 45% din salariul mediu. Economia subterană trebuie impozitată În altă ordine de idei, prim-vicepreşedintele PD-L, Adriean Videanu, a afirmat că o resursă importantă pentru redresarea Pilonului I de pensii este zona economiei subterane, care trebuie scoasă la suprafaţă prin politici fiscale coerente şi transformată în economie „verde“. Videanu a adăugat că majorarea de anul acesta a pensiilor a fost o măsură exagerată, precizând că trebuia făcută până la limita deficitului BASS. Fostul ministru al Muncii, Gheorghe Barbu (PD-L), a ridicat problema pensionarilor de invaliditate, al căror număr s-a triplat în ultimii 8 ani, adâncind deficitul din sistem. La dezbaterile de miercuri a fost luat în discuţie şi Pilonul al II-lea de pensii (obligatoriu, administrat privat), unde o parte a spectrului politic reprezentat la discuţii, în afară de PSD şi UDMR, a contestat garantarea fondurilor de pensii cu rata inflaţiei, suplimentar faţă de garanţiile de randament deja existente în sistem. Reprezentanţii partidelor au precizat, potrivit SAR, că există deja garanţii în lege, iar practica internaţională arată că randamentele sunt, oricum, peste inflaţie, pe termen lung. Inflaţia la fondurile de pensii În replică, Marian Sârbu a afirmat că PSD va reflecta până la campania electorală din toamnă cu privire la garantarea cu inflaţia a fondurilor de pensii. Vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, Mircea Oancea, a anunţat că urmează să se stabilească un asemenea randament minim care va fi aproximativ acelaşi cu randamentul minim al pieţei. Fostul preşedinte al CNPAS, Mihai Şeitan, a arătat că, dacă o persoană contribuie la fondul de pensii pe parcursul vieţii cu suma de 200.000 de euro, aceasta va primi ca pensie, pe o perioadă medie de 15 ani de plată, cam 50.000 de euro, adică o pătrime din contribuţie, din cauza inflaţiei şi a actualului sistem redistributiv. SAR menţionează că PD-L este singura formaţiune ce declară că evaluează o propunere venită din mediul privat, anume de a devansa mărirea procentului transferat de la Pilonul I, la Pilonul al II-lea, faţă de schema actuală.