Biblioteca Naţională şi Palatul Culturii din Iaşi intră în refacere

O ceremonie de semnare a contractului de execuţie a lucrărilor de refacere, reamenajare şi refuncţionalizare a noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României va avea loc pe 2 septembrie, în Sala Rondă a bibliotecii, din vechiul sediu, din strada Ion Ghica, a anunţat, ieri, ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu. Contractul este de 64.312.581 de euro, fără TVA, având o durată maximă de execuţie de 30 de luni.

Potrivit lui Adrian Iorgulescu, proiectul este prioritar, refacerea Bibliotecii Naţionale face parte din Programul de finalizare a construcţiei, renovarea sau reabilitarea clădirilor culturale de interes public din România, în valoare de 250 de milioane de euro, realizat de Guvern în baza unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Dintre imobilele care urmează să fie reabilitate în scurt timp în cadrul acestui program, ministrul a amintit şi Palatul Culturii din Iaşi. Iorgulescu a informat că, după 22 de ani în care Biblioteca Naţională a rămas în acelaşi stadiu de realizare a 45% din lucrare, în prezent a fost realizată o reproiectare a obiectivului, fiind adăugată sediului principal şi Aula, cu care biblioteca face legătură, fiind regândit întregul flux din interiorul obiectivului şi funcţionalitatea bibliotecii. În urma refacerii, reamenajării şi refuncţionalizării, Biblioteca Naţională a României va reuni: spaţii de informare, direcţionare, acces, spaţii pentru săli de referinţă, cercetare biografică, săli de lectură, spaţii pentru documentare, spaţii pentru laboratoare, restaurare şi tratare carte, spaţii pentru primire-difuzare carte, spaţii pentru circulaţie public, salariaţi, carte, tipografie şi depozitele de materiale aferente etc. De asemenea, actuala Aulă, de 400 de locuri, va cuprinde săli de conferinţe şi manifestări culturale, spaţii publice polivalente, sală multimedia, librărie, anticariat, spaţii pentru alimentaţie publică, spaţii pentru expoziţii, spaţii pentru depozite carte, spaţii pentru birouri salariaţi, administrativ, conducere, spaţii pentru deservirea personalului, spaţii circulaţii aferente, grădiniţă, vestiare personal etc. Biblioteca Naţională a României îşi regăseşte originile în una dintre cele mai vechi biblioteci din ţară - Biblioteca Colegiului „Sf. Sava“, din Bucureşti. După Unirea din 1859, Biblioteca Colegiului „Sf. Sava“ a obţinut statutul de bibliotecă naţională, primind alternativ denumirea de Biblioteca Naţională şi Biblioteca Centrală.