Binecuvântare arhierească la Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda
Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a binecuvântat obștea monahală a Mănăstirii Mihai Vodă de la Turda, județul Cluj, în Duminica a 16-a după Rusalii (Pilda talanţilor), 11 februarie.
Ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit un cuvânt de învățătură pe tema „Încredere în Dumnezeu, încredere în sine”. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Anastasios”.
La finalul slujbei, ieromonahul Efrem Crișan, duhovnic al mănăstirii, a mulțumit ierarhului pentru prezență și i-a oferit o icoană cu Maica Domnului, realizată în atelierul de pictură al mănăstirii. De asemenea, în numele obștii monahale, acesta i-a transmis Preasfințitului Părinte Benedict Bistriţeanul un mesaj de felicitare, cu prilejul zilei de naștere, din 13 februarie.
Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost înființată în anul 2002, după ce în luna august 2001, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.
Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei a fost ridicat un monument.
După Revoluţie, la data de 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii, se săvârşesc Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuând memoria eroului naţional.
Aşezământul monahal de la Turda este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri Mihai Vodă din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. În prezent, obştea mănăstirii numără 12 viețuitoare, stareţă fiind stravrofora Andreea Zdrobău, iar duhovnici, arhimandritul Ilie Hanuschi și ieromonahul Efrem Crișan.