Binecuvântarea Iordanului la Catedrala Patriarhală

Un articol de: Marius Nedelcu - 07 Ianuarie 2016

Sărbătoarea Botezului Domnului a fost prăznuită ieri cu evlavie, rugăciune și cântări duhovnicești la Catedrala Patriarhală din București. Sfânta Liturghie și Sfințirea cea mare a apei, care se săvârșește în mod special în această zi, au fost oficiate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un ales sobor de slujitori. La final, așa cum este tradiția, credincioșii prezenți au fost binecuvântați cu Agheasmă Mare și au luat apa sfințită la casele lor.

Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit miercuri, 6 ianuarie, praznicul Botezului Domnului, cunoscut în popor și sub denumirea de Bobotează. Considerată printre cele mai importante sărbători din calendarul creștin, Boboteaza aduce cre­din­cioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu revărsată peste apele Iordanului, sub chipul Aghesmei Mari care în aceste zile este luată cu evlavie de credincioși pentru gustare și binecuvântare a caselor, spre tămăduire și sfințire a lor, precum și a întregii făpturi.

La Catedrala Patriarhală din București, pregătirile pentru această rânduială specială au început în ajunul sărbătorii, când în fața locașului au fost pregătite vase speciale cu apă curată pentru sfințire, a fost ridicată o cruce de gheață împodobită cu cetină și au fost așezate icoane care reprezintă Botezul Domnului de la Iordan.

Miercuri dimineață, Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconju­rați de un ales sobor de slujitori. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române. După citirea Evangheliei sărbătorii de la Matei 3, 13-17, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură. Preafericirea Sa a spus că Mântuitorul Iisus Hristos primește de la Botezătorul Ioan botezul pocăinței spre iertarea păcatelor ca un pogorământ, pentru că El nu avea păcat, ci se solidarizează cu omenirea căzută în păcate pentru a respecta planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii.

„Hristos Domnul nu are nevoie de botez, dar Se botează pentru noi și pentru mântuirea noastră. Această smerenie și ascultare a Lui ne arată că a venit la Iordan să facă ascultare față de planul de mântuire al lui Dumnezeu Tatăl, care s-a realizat în Hristos și prin Hristos, deoarece mântuirea înseamnă unirea omului cu Dumnezeu. Or, în Persoana Mântuitorului Iisus Hristos sunt unite pentru veșnicie dumnezeirea Fiului Celui veșnic al lui Dumnezeu și umanitatea pe care El a luat-o de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria. Mântuitorul Iisus Hristos împlinește un plan prestabilit de Dumnezeu Tatăl, și acest plan prevedea mai întâi smerenia, și din smerenie Se botează împreună cu cei păcătoși, primind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Botezul la Iordan al Domnului a marcat începutul activității publice a Mântuitorului Iisus Hristos, care este și o tainică legătură dintre această lucrare harică și Taina Sfântului Botez din Biserică.
„Taina Botezului este o lucrare sfințitoare, mântuitoare, care constă în refacerea legăturii oamenilor cu Dumnezeu, prin credința în Sfânta Treime pe care Hristos Domnul ne-a descoperit-o. Botezul este Sfânta Taină de temelie a vieții creștine, după cum temelia activității mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos a fost botezul de la Iordan. Acesta a însemnat refacerea legăturii oamenilor cu Dumnezeu, și se arată și prin faptul că Sfintele Evanghelii spun că atunci când Iisus Hristos S-a botezat în Iordan, cerurile s-au deschis, sau se spune chiar că s-au sfâșiat, adică s-au dat la o parte ca o cortină care se desparte în două ca să se vadă dincolo de ea. În interpretarea Sfinților Părinți ai Bisericii, deschiderea cerurilor înseamnă comuniunea lui Dumnezeu cu oamenii, și a oamenilor cu Dumnezeu”, a explicat Patriarhul României.

Sfințirea cea mare a apei a fost săvârșită în afara Catedralei Patriarhale

Așa cum este rânduiala, spre sfârșitul Sfintei Liturghii a avut loc litania sau procesiunea religioasă a slujitorilor din sfântul locaș spre spațiul din afară, unde s-a oficiat Sfințirea cea mare a apei. Această slujbă se oficiază de regulă în exteriorul loca­șurilor de rugăciune, în zone amenajate unde se află apă curată sau la râuri și izvoare, pentru a se arăta că întreaga natură se sfințește și primește harul Sfântului Duh. Cântându-se tropare speciale, slujitorii catedralei au purtat Sfânta Cruce, ripide, cădelniţe şi făclii, spre pridvorul Reşedinţei Patriarhale, unde a fost pregătită o masă împodobită, pe care au fost aşezate Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce, sfeştocul de busuioc, icoana Botezului Domnului şi un vas cu apă curată. În faţa catedralei au fost așezate 23 de vase mari cu apă de la izvorul «Lacrimă de cristal», din parcul «Grădina Maicii Domnului» al Reședinței Patriarhale. Slujba Aghesmei Mari a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, înconjuraţi de un sobor preoţi şi diaconi. Cântările slujbei au fost rostite de soborul de slujitori și Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale. După slujba de sfinţire, credincioşii prezenţi au fost binecuvântaţi cu Agheasmă Mare de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a înconjurat împreună cu slujitorii catedrala. 

În cuvântul de învățătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a îndemnat pe cre­dincioși să ia cu evlavie Agheasma Mare, din care se gustă în ziua sărbătorii și apoi în fiecare zi până pe 14 ianuarie. „Agheasma Mare, după cum ne spun rugăciunile pe care le-am auzit la slujba de sfințire, se dăruiește nouă pentru mai multe binefaceri. Mai întâi se dă­ru­iește pentru curățirea de păcate a sufletului și a trupului, pentru tămăduirea și vindecarea de boli sufletești și trupești, și se mai dăruiește pentru sănătate și mântuire, spre sfințire sufletului și trupului. Această apă, se spune într-una dintre ectenii, este «cură­țitoare spre viață veșnică», de aceea ea se gustă în ziua Botezului Domnului, dar și opt zile după aceea, pentru că cifra 8 simbolizează viața veșnică sau viața nesfârșită”, a explicat Preafericirea Sa.

Sfințirea firei apelor înseamnă sfințirea întregii naturi

De asemenea, pentru creștini această sărbătoare este o amintire și o reîmprospătare a harului primit la Taina Sfântului Botez. „Această apă sfințitoare, curăți­toare, vindecătoare, luminătoare ne aduce aminte de Botezul nostru. Când ne-am botezat am fost copii, altcineva a mărturisit Crezul pentru noi, și anume nașul. Acum, în fiecare an, când participăm la sărbătoarea Botezului Domnului și primim Agheasmă Mare, ne aducem aminte că noi am fost botezați în numele, în prezența și în iubirea Preasfintei Treimi. De atunci începe viața veșnică, pentru că aceasta este viața trăită împreună cu Dumnezeu Cel veșnic”, a spus Preafericirea Sa. Părintele Patriarh a explicat că de Bobotează se sfințește firea apelor, pentru că există o legătură specială între Duhul Sfânt și apă, adică elementul care stă la baza vieții, și prin sfințirea apei se sfințește toată făptura din această lume. „Sfin­țirea apelor nu este făcută numai pentru sfințirea trupului și a sufletului omului, ci și pentru sfin­țirea întregii creații. De aceea, în cântările noastre se spune că astăzi se sfințește firea apelor, pentru că apa este element primordial pentru viață. În Sfânta Scriptură se spune că după ce Dumnezeu a făcut cerul și pământul, Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apelor. Sfântul Vasile cel Mare, în comentariul la cele șase zile ale Creației, numit Hexaemeron, spune că Duhul se purta deasupra apelor și le încălzea pentru ca ele să devină mediul vieții create”, a arătat Patriarhul României.

De asemenea, Preafericirea Sa i-a îndemnat pe credincioși să ocrotească natura, să nu distrugă mediul înconjurător, și în special apele, râurile, mările și oceanele, și să dezvolte o atitudine responsabilă și plină de iubire. „Noi, care suntem botezați în numele Sfintei Treimi, suntem chemați să ne purtăm față de natură binecuvântând și sfințind locul unde trăim și având o grijă deosebită pentru creația lui Dumnezeu. Să nu o urâțim, să nu o profanăm, să nu o distrugem, să nu distrugem frumuse­țea pământului, a râurilor, să nu poluăm apele mărilor și a oceanelor, dar, de multe ori, multele noastre păcate care înseamnă o poluare a sufletului duc și la poluarea creației, pentru că este o legătură între sufletul păcătos și natura profanată de omul lacom de înavuțire și care nu este responsabil pentru darurile primite de la Dumnezeu ca să le cultive și să le transmită generațiilor viitoare”, a explicat Părintele Patriarh. După slujba de sfințire, credincioșii prezenți au luat Agheasmă Mare din vasele special pregătite pentru Bobotează și au primit iconițe cu Botezul Domnului.