Binecuvântări arhiereşti la Govora şi Vaideeni

În cea de a doua zi a praznicului Învierii, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Govora, judeţul Vâlcea. A treia zi a fost marcată în Arhiepiscopia Râmnicului prin oficierea Sfintei Liturghii la altarul Bisericii „Sfântul Nicolae“ din Parohia Vaideeni II, Protoieria Horezu, de către Înalt Preasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, împreună cu PS Emilian Lovişteanul.

Sărbătorile pascale au fost încununate în Mitropolia Olteniei prin numeroase slujbe arhiereşti. În Arhiepiscopia Râmnicului, primele două zile de după Înviere au adus sute de credincioşi în bisericile Mănăstirii Govora şi ale Parohiei Vaideeni II, acolo unde PS Emilian Lovişteanul a liturghisit, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Alături de arhiereul râmnicean a fost şi IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, invitat în cea de a treia zi de praznic la sărbătoarea parohienilor din Vaideeni.

Liturghie arhierească la Mănăstirea Govora

La Govora, în cea de a doua zi de Paşti, PS Emilian a rostit un cuvânt de învăţătură, după citirea Sfintei Evanghelii, arătând că „Hristos Mântuitorul este cu adevărat bucuria vieţii noastre“, în contextul ridicării suferinţei morţii în care eram ţinuţi. La Sfânta Liturghie arhierească au luat parte numeroşi pelerini din eparhie, din parohiile alăturate, precum şi din ţară.

Cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, mănăstirea de maici de la Govora este amplasată la poalele dealului Coşul Mare, pe raza comunei Mihăieşti din judeţul Vâlcea, la 6 km de Băile Govora şi la 18 km de Râmnicu Vâlcea, pe fosta moşie Hinţa. Numele chinoviei vine de la slavonescul „gavariti“, care înseamnă a vorbi, a spune, dar şi izvor, murmur de izvor.

Aşezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din ţară, fiind ridicat parţial în secolele al XIV-lea şi al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a aşezat crucea pentru sfinţire a acestui frumos aşezământ rămâne încă tăinuită. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Ţepeş, ca după aceea, între anii 1492 şi 1496, să fie refăcută de Vlad Călugărul şi Radu cel Mare. Între anii 1640 şi 1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparaţie totală în vederea instalării tiparniţei dăruite de mitropolitul Petru Movilă de la Kiev. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în perioada anilor 1710 şi 1711, mănăstirea a fost restaurată şi extinsă. Trapeza i-a fost adăugată în 1775, iar clopotniţa şi clădirile de pe latura stângă, cât şi cele de pe latura nordică i-au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea, cu unele modificări în secolul următor.

În interiorul bisericii, pe lângă valoroasa pictură, se găseşte o frumoasă catapeteasmă originală, din lemn, sculptată în stil brâncovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 şi 1986 au adus mari pierderi acestui lăcaş. Întregul ansamblu a fost renovat între anii 1957 şi 1969, ultima reparaţie făcându-se în anii 1986-1988.

Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului românesc şi pentru care avea să se înscrie pentru totdeauna între mănăstirile de cultură din ţară a fost întemeierea tipografiei în incinta ei. Aceasta s-a făcut din porunca şi cu cheltuiala înţeleptului voievod Matei Basarab şi cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev, dăruită fiind de Petru Movilă. Mănăstirea Govora rămâne în istoria neamului ca fiind gazda primei tipărituri în limba română - „Pravila de la Govora“ - după tipăriturile din Ardeal ale lui Coresi.

Sărbătoare şi la Vaideeni

În a treia zi a Sfintelor Paşti, marţi, 7 mai, localitatea Vaideeni din judeţul Vâlcea a îmbrăcat haine de aleasă sărbătoare. La Biserica „Sfântul Nicolae“ Sfânta Liturghie a fost oficiată de către IPS Calinic, alături de PS Emilian, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. După Sfânta Liturghie, IPS Calinic a rostit un cuvânt de învăţătură, iar PS Emilian a mulţumit arhiereului de Argeş şi Muscel pentru vizita arhierească şi totodată tuturor celor prezenţi pentru participare. La eveniment a participat şi Înalt Preasfinţitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, care la final i-a binecuvântat pe toţi credincioşii localităţii Vaideeni, urându-le sărbători pline de bucurie, pace, sănătate şi împliniri duhovniceşti.

După prânz, pe scena căminului cultural din localitate a fost organizat un festival de pricesne şi cântări religioase pascale, dar şi de alte cântece, jocuri, tradiţii şi obiceiuri păstoreşti din perioada Sfintelor Paşti, oferite de către copiii şcolilor din Vaideeni (judeţul Vâlcea) şi Corbi (judeţul Argeş), precum şi de alţi solişti şi instrumentişti, fii ai satului Vaideeni.

Biserica cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae“ din Parohia Vaideeni II este construită pe temelia unei alte biserici de cimitir din piatră, din secolul al XIX-lea, care din cauza eroziunilor s-a dărâmat. Construcţia bisericii actuale a început în anul 1938 la iniţiativa preotului colonel Ioan Botocan şi cu sprijinul moşnenilor din Vaideeni. A fost finalizată în anul 1955 de către preotul Victor Ionescu şi sfinţită de către vrednicul de pomenire PS Iosif Gafton, episcopul Râmnicului.

Din anul 1998 parohia îl are ca păstor pe părintele Aron Lăzăroiu, care până în anul 2010 a realizat mai multe lucrări de restaurare şi renovare a bisericii şi anexelor: a restaurat pictura interioară şi exterioară, vechiul gard de împrejmuire a fost înlocuit, au fost adăugate porţi tradiţionale sculptate şi construite alei, a fost instalată o centrală termică şi montate termopane, a fost construit un centru parohial de cateheză pentru copii şi tineri, o clopotniţă şi un prăznicar. Pe data de 5 decembrie 1999 a fost resfinţită de către PS Gherasim, actualul Arhiepiscop al Râmnicului.