Binecuvântări pentru credincioşi

La fiecare mare praznic împărătesc şi la alte evenimente bisericeşti importante, chiriarhii eparhiilor Bisericii noastre transmit cucernicilor preoţi, cuvioşilor monahi şi monahii din mănăstiri, precum şi drept-credinciosului popor al lui Dumnezeu, scrisori pastorale în care explică înţelesurile duhovniceşti ale acestor momente liturgice, actualizând învăţătura Bisericii la nevoile şi problemele sociale actuale. Pentru praznicul Învierii publicăm, în cele ce urmează, scurte pasaje din mesajele câtorva mitropoliţi.

Sfintele Paşti, puterea învierii morţilor † Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei "În noaptea Sfintelor Paşti, noi, creştinii, suntem chemaţi să pătrundem adânc în taina acelui mormânt găsit gol a treia zi după moartea lui Hristos, în taina a ceea ce s-a petrecut atunci pentru viaţa lumii, pentru viaţa fiecărei fiinţe umane, pentru existenţa universului. Îndrăzniţi, pământenilor!, Îndrăzniţi, muritorilor! sunt cuvinte prin care Biserica ne cheamă să îndrăznim a cunoaşte, a recunoaşte, a primi adevărul că moartea a fost golită de conţinutul ei distrugător prin moartea şi Învierea lui Hristos. Imnele rostite la sfintele slujbe în aceste zile dau mărturie în acest sens: Puterea morţii şi stricăciunea ai stricat-o cu moartea Ta cea de viaţă aducătoare, Stăpâne, şi tuturor ai izvorât viaţa veşnică şi oamenilor celor muritori înviere le-ai dăruit; Hristos, Mântuitorul nostru, (…) stăpânirea morţii a zdrobit, prin moartea Sa, împărăţia morţii a surpat şi ne-a scos pe noi din întuneric şi din umbra morţii. Recunoaştem în aceste cuvinte mărturisirea adevărului că Învierea lui Hristos are drept scop învierea omului. Învierea lui Hristos este învierea omului." Moarte şi înviere împreună cu Hristos † Laurenţiu Mitropolitul Ardealului "Bucuria pascală este bucuria biruinţei Mântuitorului asupra diavolului, asupra păcatului şi asupra morţii, asupra celor trei tirani care chinuiau viaţa noastră şi care ne despărţeau de dragostea lui Dumnezeu. Această stricăciune, această alterare a firii omeneşti vrând Ziditorul atoate să o îndrepte, a luat firea noastră cu toate slăbiciunile ei şi a curăţit-o, a sfinţit-o şi a îndumnezeit-o prin Moartea, Învierea şi Înălţarea Sa. Jertfa Mântuitorului a fost gestul suprem de iubire al lui Dumnezeu pentru noi, căci ea nu a fost o simplă plată pentru păcat, ci a dus la transformarea ontologică a firii omeneşti, la restaurarea, sfinţirea şi umplerea ei de Sfântul Duh." Bucuria Paştilor împreună cu cei lipsiţi de mângâiere † Andrei Mitropolitul Clujului, Albei, Cişanei şi Maramureşului "În preajma celei mai mari sărbători creştine, Sărbătoarea Paştilor, ne adresăm tuturor creştinilor din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, tuturor oamenilor din România şi din lume, folosindu-ne de cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Binecuvântat este Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul a toată mângâierea, Cel ce ne mângâie pe noi în tot necazul nostru, ca să putem să mângâiem şi noi pe cei care se află în tot necazul, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu" (2 Corinteni 1, 3-4). Şi nu-s puţini oamenii care se află în necazuri. Copii fără părinţi sau cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate; bătrâni bolnavi şi singuri, cu o pensie de mizerie; familii ajunse la pragul sărăciei, care nu le mai îngăduie o viaţă decentă, şi multe alte categorii de oropsiţi ai sorţii. Şi care-i mângâierea cu care noi suntem mângâiaţi de Dumnezeu şi cu care-i mângâiem şi pe ei? Mângâierea constă în certitudinea că "Hristos a înviat din morţi, fiind începătură a învierii celor adormiţi" (1 Corinteni 15, 20). Mângâierea constă în certitudinea că, la vremea potrivită, şi noi vom învia. De fapt, "Dumnezeu n-a făcut moartea şi nu se bucură de pieirea celor vii", ne spune înţeleptul Solomon (Înţelepciune 1, 13). Moartea este un accident. Ea a intrat în lume datorită păcatului. Iar păcatul a tras după sine tot cortegiul de nenorociri care duc la moarte: suferinţa, boala, neputinţa şi toate necazurile legate de acestea. Până la Parusie însă, aceste realităţi persistând în lume, noi suntem chemaţi să le ameliorăm atâta cât putem. În preajma sărbătorilor Paştilor să ne gândim şi la cei ce suferă, la cei ce sunt în nevoi, la cei lipsiţi de mângâiere şi aşteaptă mângâierea noastră." Bucuria vieţuirii în comuniune intimă cu Sfânta Treime † Irineu Mitropolitul Olteniei "Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu înomenit, este cu adevărat Lumina şi Viaţa noastră. Ca Fiu al lui Dumnezeu, Care iubeşte pe Tatăl şi pe Duhul Sfânt, El ne iubeşte desăvârşit şi pe noi, fiind iubirea şi bunătatea deschise tuturor. Prin Întrupare, El S-a arătat ca lumină deplină omului, iar prin Înviere, El ne descoperă bucuria vieţuirii în comuniune intimă cu Sfânta Treime, ca să trăim fericirea veşnică în lumină. Iubirea Lui, văzută ca Lumină, ne arată că lumea poate deveni locul de comunicare cu El, cum zice Domnul: "Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii" (Ioan 8, 12). În acest caz, Mântuitorul Hristos, ca Lumină a lumii şi a vieţii, ne descoperă valoarea reală a pregătirii noastre pentru viaţa veşnică prin Sfintele Taine. Ca Fiu al Tatălui şi Creator al luminii, El a venit în lume de deasupra luminii ca să ne scape de moarte şi întuneric. El nu este o lumină pământească mărginită, ci Lumina cea adevărată care Se naşte din Lumina Tatălui, cum spunem în Crez "Lumină din Lumină"." Împodobirea cu faptele cele bune pentru praznicul cel luminos al Învierii † Nicolae Mitropolitul Banatului "Precum primăvara după amorţeala din timpul iernii cheamă la viaţă verdeaţa şi florile care împodobesc câmpiile, pădurile şi livezile, tot aşa şi sufletul nostru la praznicul cel luminos al Învierii Domnului să se împodobească cu fapte bune, plăcute lui Dumnezeu, cu virtuţile credinţei, nădejdii şi dragostei, cu bunătate, smerenie, dreptate, adevăr şi milă spre a dovedi că suntem şi "umblăm ca fii ai luminii" (Efeseni 5, 8). Numai cel ce-şi îndreaptă sufletul cu iubire la suferinţa aproapelui său îmbracă pe cel gol, hrăneşte pe cel flămând, cercetează pe cel bolnav, numai cel care doreşte pacea şi bunăvoirea între oameni, numai acela este adevăratul credincios, care împlineşte voia lui Dumnezeu şi care "umblă în iubire"." Sărbătoarea vieţii şi a bucuriei creştine † Serafim Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord "Prin Învierea Domnului a venit mântuirea a toată lumea, adică liberarea de sub puterea diavolului, liberarea de păcat şi de consecinţele lui nefaste, care ne transformă adeseori viaţa în iad. Or, noi toţi dorim Raiul. Fiecare ne putem întreba: ce este Raiul, unde este Raiul, cum să ajungem în Rai? Bucuria, pacea şi lumina pe care le trăim aici şi acum sunt clipe de Rai. Pentru că Raiul este tocmai bucuria trăirii cu Hristos Cel înviat. "Astăzi, toate s-au umplut de lumină: şi cerul şi pământul şi cele dedesubt" ca şi inimile noastre în care se concentrează toată creaţia lui Dumnezeu! Niciodată nu trăim clipe mai înălţătoare decât în noaptea de Paşti. În inima celui care simte pe Hristos înviat, acolo este Raiul. Iar în inima din care lipseşte Hristos este iadul, întunericul, golul, deznădejdea, patimile… Hristos Domnul a redeschis prin Învierea Sa porţile Raiului, care aici pe pământ este Biserica. Datoria noastră este să facem din viaţa noastră un Paşte continuu, un rai permanent. Cu alte cuvinte, să ne bucurăm de viaţă şi să-I mulţumim Domnului pentru toate, să trăim în pace şi armonie cu cei din familie, cu rudeniile, cu vecinii, cu semenii noştri la lucru şi oriunde ne-am afla. Că acolo unde este pace şi armonie, acolo este Raiul."