Biocombustibilii „mănâncă“ materia primă a industriei alimentare Biocombustibilii „mănâncă“ materia primă a industriei alimentare

Asociaţiile din industria alimentară solicită Comisiei Europene să privească „cu atenţie“ încurajarea dezvoltării sectorului biocombustibililor, întrucât acesta absoarbe o cantitate importantă de cereale şi oleaginoase, în detrimentul sectorului alimentar. Producătorii din România afirmă că au resimţit efectele dezvoltării pe plan mondial a producţiei de biocombustibili, şi anume, creşterea prea mare a cererii de cereale şi oleaginoase în raport cu oferta şi, în consecinţă, majorarea preţurilor. „Simţim pe deplin efectele dezvoltării bioenergiei, atât pe piaţa românească, cât şi europeană şi mondială, iar ţinta de 10% (ponderea biocombustibililor, în 2020, în consumul total, stabilită de CE - n.r.) ni se pare o cifră mare şi trebuie privită cu atenţie pentru că foarte curând putem ajunge la probleme de securitate alimentară“, a declarat vineri preşedintele patronatului Rompan, Aurel Popescu, la o dezbatere pe tema politicii agricole din UE, organizată la sediul Ministerului Agriculturii. Schema de sprijin aplicată în UE pentru „culturile energetice“ (cum ar fi cerealele şi oleaginoasele folosite pentru producerea de biocombustibil) este supusă dezbaterii, în cadrul consultărilor privind reformarea Politicii Agricole Comunitare (PAC). Ministerul Agriculturii sprijină continuarea subvenţionării, întrucât consideră că aceste plăţi stimulează fermierii să lucreze terenul. „Plăţile pentru «culturi energetice» pot fi un stimulent pentru introducerea în cultură a unor suprafeţe, ceea ce ar fi benefic în România“, a arătat ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, prezent la dezbatere.

Producătorii spun, însă, că aplicarea, în continuare, a schemelor de plăţi ar putea conduce la o dezvoltare prea mare şi prea rapidă a sectorului bioenergiei şi să provoace probleme „de securitate alimentară“. „O cantitate însemnată de cereale şi oleaginoase ia destinaţia bioenergiei. S-a creat o discrepanţă între cerere şi ofertă, astfel încât cererea a crescut mai mult decât oferta şi preţurile au crescut, de asemenea, foarte mult. Acest lucru a stârnit îngrijorarea asociaţiilor europene din industria alimentară“, a mai spus Popescu.