Bioeconomia, IT, mediul - direcţiile strategice de cercetare în România
Ministerul Educaţiei Naţionale a lansat noua Strategie Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 – 2020, resursele urmând să fie concentrate, potrivit ministrului Mihnea Costoiu, în jurul infrastructurilor majore precum laserul de ultra-înaltă putere ELI-NP. Până în 2020 se doreşte o alocare de 2% din PIB pentru cercetare.
Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 - 2020 a fost lansată de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) pe platforma online www.research.ro, documentul fiind aprobat în şedinţa de guvern de săptămâna trecută. Potrivit ministrului delegat pentru Cercetare, domnul Mihnea Costoiu, se doreşte ca până în 2020 să se aloce 2% din PIB pentru cercetare, din fonduri publice sau private, faţă de 0,5% cât s-a alocat în ultimii ani pentru acest sector. „Obiectivele promovate în privinţa dezvoltării sistemului naţional Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (CDI) susţin realizarea în orizontul 2020 a ţintei de 2% din PIB investiţii publice şi private în cercetare, ţintă asumată de România în contextul Strategiei Europa 2020. Este un obiectiv foarte ambiţios, care implică o creştere a investiţiilor în următorii ani. Este decisiv să creăm un mediu favorabil şi atractiv pentru investiţiile private în cercetare prin finanţarea cercetării cercetării aplicate, precum şi prin parteneriate public-privat între institutele de cercetare, universităţi şi mediul economic-antreprenorial. Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari provocări din perioada 2014-2020“, a declarat, într-un comunicat, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, domnul Mihnea Costoiu.
Totodată, ministrul a subliniat că resursele vor fi concentrate în jurul infrastructurilor majore în care România s-a angajat să investească în perioada următoare, respectiv laserul de ultra-înaltă putere ELI-NP (Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics) şi Centrul internaţional pentru cercetări avansate âFluvii, Delte, Mări «Danubius»â - Delta Dunării".
Domeniile de specializare prioritare susţinute prin noua strategie sunt bioeconomia, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate, energie, mediu şi schimbări climatice şi eco-nanotehnologii şi materiale avansate. De asemenea, în strategie sunt subliniate şi priorităţile cu relevanţă publică care presupun dezvoltarea capacităţii sectorului public de a scana spaţiul tehnologiilor noi şi emergente şi de a solicita soluţii inovatoare de la operatorii CDI publici şi privaţi: sănătate, patrimoniu şi identitate culturală, respectiv tehnologii noi şi emergente. Pentru determinarea priorităţilor a fost utilizat un ansamblu de instrumente de tip prospectiv, care au implicat consultarea directă şi online a peste 4.000 de cercetători şi specialişti, în privinţa evoluţiei şi impactului domeniilor ştiinţei şi tehnologiei deopotrivă pe plan naţional şi internaţional. (Oana Nistor)