Biserica din Mannheim Germania, darul românilor pentru Occident

Nici o instituţie nu poate contribui atât de mult la păstrarea şi adâncirea legăturilor diasporei cu originile precum Biserica, spune părintele Ioan Popescu, parohul Bisericii Mannheim din Germania, care adaugă că Biserica este spaţiul liturgic în care se adună oamenii de aceeaşi limbă şi credinţă.

Pornind de la aceste gânduri, părintele Ioan Popescu, cu multă râvnă şi dragoste faţă de compatrioţii săi, a început să trudească la cel mai mare proiect al său, ridicarea unei biserici pentru românii din Mannheim - Germania. Parohia Ortodoxă Română "Învierea Domnului" din Mannheim - Germania, sub jurisdicţia Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord, a fost înfiinţată la data de 8 iunie 1997, la iniţiativa tinerilor teologi Ioan şi Maria Popescu. Acum se lucrează la o impunătoare biserică ridicată exclusiv cu contribuţie românească. Iniţial, în anul 1997, după înfiinţarea parohiei, ortodocşii români au primit spre folosinţă Biserica Mathäus din Neckarau de la Biserica Evanghelică, unde s-a slujit până în 2003, însă, din cauză că slujba trebuia să înceapă la 12:00, părintele Popescu a căutat o altă biserică. Aşa că, începând cu ianuarie 2004, Biserica Catolică din Mannheim a pus la dispoziţie, tot cu chirie, Capela Sf. Cruce din Hochstätt, în care am slujit până în Joia Patimilor acestui an, când slujbele s-au mutat la demisolul propriei biserici. "Ziua de 14 octombrie 2007 reprezintă pentru parohia noastră o dată de referinţă. Atunci s-au împlinit 10 ani de la prima slujbă ortodoxă românească în Parohia "Învierea Domnului" - Mannheim, 8 ani de la înfiinţarea filialei de la Heidelberg şi punerea pietrei de temelie pentru biserica nouă în prezenţa IPS Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, a credincioşilor şi a invitaţilor noştri", spune părintele Ioan Popescu, parohul bisericii din Mannheim. În zona parohiei din Mannheim trăiesc în prezent în jur de 60.000 de români, majoritatea dintre ei formând familii mixte româno-germane. În zonă au emigrat mulţi dintre saşii şi şvabii din Transilvania şi Banat. Copiii si nepoţii acestora au luat ca soţii sau soţi cetăţeni români din zonele de unde au trăit în România.