Biserica „Sfânta Sofia”-Floreasca a fost târnosită
Biserica Parohiei „Sfânta Sofia”-Floreasca din Capitală a primit duminică, 17 septembrie, în ziua sărbătoririi hramului, veşmânt nou pecetluit cu Sfântul şi Marele Mir şi stropit cu apă sfinţită. Slujba târnosirii a fost săvârşită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Pentru închinătorii prezenţi la sărbătoarea parohiei a fost adusă spre cinstire, de la Catedrala Patriarhală, racla cu fragmentul din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina.
În acest an, sărbătorirea Sfintei Sofia, ocrotitoarea comunităţii parohiale din cartierul bucureştean Floreasca, a fost un eveniment cu totul deosebit, datorită târnosirii bisericii, valoros monument arhitectonic şi iconografic din secolul al XVIII-lea. Ca urmare a finalizării lucrărilor de restaurare interioară şi exterioară, duminică, 17 septembrie, în ziua de sărbătorire a hramului, şi anume Sfânta Muceniţă Sofia şi a fiicelor sale, Pistis, Elpis şi Agapi, biserica acestei parohii bucureştene a fost târnosită. Slujba a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Întrucât frumosul monument ecleziastic de secol al XVIII-lea este de dimensiuni reduse, iar spaţiul din jurul bisericii a fost frumos amenajat, Sfânta Liturghie a fost oficiată pe un podium în apropierea locaşului de cult. Tot în apropierea bisericii a fost aşezată şi racla cu fragmentul din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, care a fost adusă din după-amiaza zilei de sâmbătă, 16 septembrie, de la Catedrala Patriarhală, ca binecuvântare pentru credincioşii prezenţi.
Frumuseţea acestei biserici, a precizat PS Părinte Episcop Timotei Prahoveanul, se datorează preoţilor şi credincioşilor care au grijă de ea, ca de „o mireasă a lui Hristos”, şi care caută să fie împlinitori ai cuvintelor Mântuitorului Iisus Hristos, precum Sfânta Muceniţă Sofia.
„Sunt puţine biserici care o au pe Sfânta Sofia ca ocrotitoare, iar aceasta, în preajma căreia ne aflăm, a fost aşezată sub protecţia ei pentru că o persoană dintre cele care au ctitorit-o a avut acest nume. Multă vreme a fost închisă şi părăginită. Multă vreme a fost lăsată deoparte. Astfel, biserica aceasta a cunoscut grele încercări, însă, prin intermediul unor preoţi atenţi, dar şi al unor oameni care au dat ajutorul lor pentru a fi refăcută, a fost sfinţită în urmă cu 75 de ani de arhiereul Veniamin Pocitan, pe vremea Patriarhului Nicodim. Acum, după mai multe lucrări săvârşite în anii din urmă, biserica este din nou împodobită după cuviinţă, precum se spune în slujba de sfinţire a bisericii, împodobită ca o mireasă şi, prin rânduiala lui Dumnezeu, sfinţită în ziua pomenirii Sfintei Muceniţe Sofia, ocrotitoarea acestui sfânt locaş, dimpreună cu Sfântul Ierarh Nicolae.
Sfânta Sofia ne îndeamnă să fim şi noi mărturisitori, precum a fost şi ea cu fiicele ei, într-o lume care nu ne oferă bucurii decât trecătoare, şi acelea puţine. Adevărata bucurie este aceea a şederii aproape de Mântuitorul Iisus Hristos, a întâlnirii cu El la Liturghie, aşa cum fac cei care, lăsând toată grija cea lumească, vin duminica şi în sărbători pentru a vedea cât de bun este Domnul. Sfânta Sofia ne îndeamnă să căutăm lucrurile cu adevărat importante din viaţa noastră, să nu ne amăgim cu cele trecătoare, aşa cum le-a îndemnat pe cele trei fiice ale ei pe drumul către martiriu”, a spus PS Părinte Episcop Timotei Prahoveanul.
Datorită credinţei martirilor, a mai spus Preasfinţia Sa, Biserica a crescut şi s-a răspândit, întrucât bisericile au fost construite pe mormintele lor, iar astăzi, sfinte moaşte de martiri se aşază în piciorul Sfintei Mese din Sfântul Altar. Astfel, ierarhul a vorbit despre valoarea sufletului, despre urmarea Mântuitorului Iisus Hristos prin purtarea crucii, crucea însemnând „înţelegerea înţeleaptă a lucrurilor cu care ne întâlnim în această viaţă”, şi despre mărturisirea credinţei în Domnul Hristos. „Venim la biserică de mai multe sau de mai puţine ori pentru a ne întâlni cu Domnul, fiecare după dorinţa lui şi după evlavia pe care o are. Sunt oameni care atunci când nu vin la biserică simt că nu trăiesc deplin ziua duminicii sau a sărbătorii pe care o prăznuiesc. Sunt şi oameni care, risipiţi printre grijile vieţii, nu-şi mai aduc aminte de suflet, de Biserică şi de ei. Se gândesc numai la lucrurile care trec şi de aceea ziua Duminicii trece ca o zi obişnuită. Când venim la biserică descoperim din cuvintele Evangheliei cuvintele pe care Domnul le-a spus atunci când împreună cu ucenicii Săi a străbătut pământul Ţării Sfinte învăţându-i pe toţi cele despre Împărăţia lui Dumnezeu. […] Cuvintele acestei Evanghelii ne îndeamnă pe toţi la mărturisirea credinţei, asemenea sfinţilor din primele veacuri care, cu preţul sângelui, au murit mărturisind bucuria întâlnirii cu Domnul Hristos. Şi noi, chiar dacă nu ni se cere să ne dăm viaţa, avem totuşi posibilitatea să-L mărturisim prin cuvântul, fapta noastră şi mai ales prin iubirea pe care trebuie să o arătăm altora. Într-o lume care are atât de puţină iubire, iubirea creştinilor se cere oferită tocmai în numele Mântuitorului Iisus Hristos, Care ne-a cerut ca să-L mărturisim, pentru ca şi noi să fim mărturisiţi de El înaintea Tatălui Său Cel din cer”, a subliniat PS Părinte Episcop Timotei Prahoveanul.
Din încredinţarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, preoţii Eduard Valentin Toader, paroh, şi Valentin Boboiescu, coslujitor, au primit rangul de iconom-stavrofor. De asemenea, din partea Preafericirii Sale au fost oferite mai multe ordine şi distincţii de vrednicie familiilor şi persoanelor care au ajutat şi contribuit la susţinerea lucrărilor de restaurare a bisericii.
În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a hirotonit preot pe diaconul Cătălin Gutuie, pe seama Parohiei Pantelimon Sat, din comuna Pantelimon, Protoieria Ilfov Sud.
Pentru închinarea credincioşilor la racla cu moaştele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, care rămâne spre cinstire şi astăzi până la ora 14:00, şi Sfântul Altar al bisericii rămâne deschis pentru cei care vor să se închine.