Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, de trei secole ocrotită de moaștele ctitorului ei

Un articol de: Diac. Andrei Butu - 14 Iulie 2020

Numeroși credincioși au participat duminică, 12 iulie, la slujbele și evenimentele de la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din centrul Capitalei, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la momentul aducerii cinstitelor moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu din insula Halki, Grecia, la acest locaș de rugăciune. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la ctitoria brâncovenească de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. 

Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou este un edificiu reprezentativ pentru arta brâncovenească din țara noastră, fiind singura ctitorie din București a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, care a supraviețuit tuturor împrejurărilor nefavorabile de-a lungul istoriei. 

La ctitoria brâncovenească de la kilometrul 0 al României, clerul și credincioșii au participat duminică, 12 iulie 2020, la sărbătorirea împlinirii a 300 de ani de la momentul aducerii cinstitelor moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu din insula Halki, Grecia, la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din București. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți din care au făcut parte părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publicațiilor „LUMINA” ale Patriarhiei Române; părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Nou; părintele Gheorghe Zaharia, parohul Bisericii „Sfântul Anton”-Curtea Veche, precum și alți preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale Evangheliei rânduite (Matei 8, 28-34; 9, 1). „Iadul în care vor fi aruncate la sfârșitul lumii duhurile necurate, așa cum au fost aruncați în apa mării porcii în care au intrat demonii, a fost creat pentru diavoli și pentru îngerii răi. Pentru noi, Dumnezeu a creat Împărăția Sa cea veșnică. De aceea, trebuie să fim atenți, să ne rugăm, pentru că acest război duhovnicesc este rafinat, și demonii au devenit din ce în ce mai vicleni și pun stăpânire pe gândurile noastre, pe preocupările noastre foarte discret, și ajungem pe patul morții constatând că am trăit o viață degeaba, iar în loc să fim ucenicii lui Dumnezeu, ne-am făcut ascultători lui mamona, adică banului, câștigului, confortului și tuturor lucrurilor acestora care nu ne mai lasă timpul pentru rugăciune, pentru frecventarea bisericii și vizitarea rudelor. Cu toții am descoperit la începutul pandemiei în ce stăpânire străină eram. Atunci am descoperit că ne vedem părinții prea rar sau că stăm prea puțin de vorbă cu familia”, a spus Preasfinția Sa. 

La finalul Sfintei Liturghii, ierarhul a oficiat slujba Parastasului pentru Doamna Maria sau Marica Brâncoveanu, cea care a adus moaștele voievodului martir în Capitală în data de 12 iulie 1720. În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat: „300 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu”. 

La eveniment au participat credincioși din Capitală, oameni de cultură, precum și academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române. „Acum exact 300 de ani, o mamă își aducea parte din trupurile copiilor săi, nu știm nici astăzi exact cât și cum, și al soțului său. Era o durere extraordinară și a pus cu discreție în această biserică, pe care cândva Brâncoveanu o numea «bellissima», cea mai frumoasă din ctitoriile sale, rămășițele celor dragi. Le-a așezat cu discreție cu o candelă deasupra. Am crezut multă vreme că lucrul acesta s-a petrecut în tăcere. Un studiu pe care l-am publicat în tinerețe arată că dintr-odată, după iulie 1720, mahalaua «Sfântul Gheorghe»-Nou, cum se numea, a devenit receptacolul unui cult al voievodului martir”, a spus academicianul Răzvan Theodorescu. 

De asemenea, părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Nou, a evidențiat credința Doamnei Marica Brâncoveanu, care a îndurat moartea soțului și a fiilor săi, fiind un model de evlavie și nădejde în vremuri tulburi. „Nu avem cuvinte să-i mulțumim acestei Doamne, Marica Brâncoveanu, ce poartă numele Maicii Domnului. Ce a fost în inima Preacuratei Născătoare de Dumnezeu când și-a văzut Fiul răstignit pe cruce în chinuri groaznice? Ce a fost în inima acestei mame eroine cu 11 copii care și-a văzut cei patru băieți decapitați, soțul cel drag și sfetnicul? Multă durere, dar nu deznădejde, nu lipsă de credință, ci mai multă credință, pentru că a împodobit această biserică și s-a îngrijit de ea. S-a îngrijit de celelalte ctitorii ale Sfinților Brâncoveni și de aceea noi îi pomenim pe toți cu evlavie astăzi și le purtăm adâncă recunoștință și vom face tot ce este mai bine ca să păstrăm în rânduială toate comorile duhovnicești pe care le avem aici, nu întâmplător, unde se află și borna ce marchează kilometrul 0 al României și al spiritualității noastre ortodoxe prin Sfântul Constantin Brâncoveanu, mucenic al lui Hristos”, a declarat părintele Emil Nedelea Cărămizaru, pentru TRINITAS TV. 

La final, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a sfințit o icoană a aducerii cinstitelor moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, pictată special pentru a marca acest moment istoric pentru locașul de cult.