Biserica Sfântului Antonie în sărbătoare

Un articol de: Cristian Constantin Bostan - 16 Ianuarie 2012

Astăzi, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, zi în care Biserica Domnească "Sfântul Anton" - Curtea Veche, Paraclis patriarhal, îşi sărbătoreşte ocrotitorul, a cărui icoană făcătoare de minuni se află în sfântul lăcaş.

Ieri seară, în ajunul hramului, începutul sărbătorii a fost marcat de o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare din Biserica "Sfântul Anton" - Curtea Veche până la locul unde s-a aflat Biserica "Sfântul Anton" ce a ars în incendiul de la 1847. Aici, a fost oficiat Acatistul Sfântului Antonie cel Mare, apoi s-a mers în procesiune înapoi la Biserica Domnească de la Curtea Veche, unde, în curtea bisericii, a fost aşezată spre închinare icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare. Sărbătoarea hramului a continuat cu oficierea Vecerniei unită cu Litia, începând cu ora 17:30. "Este pentru prima oară după 165 de ani de la marele incendiu care a ars vechea biserică când ne-am hotărât să facem o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie până la locul fostei biserici", a declarat parohul bisericii, părintele Gheorghe Zaharia.

Astăzi, în ziua hramului, Sfânta Liturghie este oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Programul liturgic al sărbătorii începe de la ora 7:30 cu Acatistul Sfântului Antonie cel Mare, urmat de slujba Utreniei începând cu ora 8:00 şi apoi, începând cu ora 9:30 cu Sfânta Liturghie.

Istoria acestui lăcaş porneşte tocmai din secolul al XVI-lea, când domnitorul Mircea Ciobanu şi soţia sa, Doamna Chiajna, au ctitorit în 1559 cea mai veche biserică din Bucureşti, care se afla în apropierea actualei biserici de pe strada Lipscani a Centrului vechi al Capitalei. Aceasta a ars complet în incendiul ce a avut loc pe 23 martie 1847 şi nu a mai fost refăcută. Biserica de la Curtea Veche a preluat hramul fostului lăcaş şi adăposteşte şi o icoană a Sfântului Antonie salvată în mod miraculos din incendiu.

Primul hram al bisericii bucureştene este "Buna Vestire" şi a fost dat de către ctitorii acesteia. Biserica are şi un muzeu parohial care deţine o icoană cu Sfânta Treime la Stejarul Mamvri de la 1715, realizată în timpul domnitorului Ştefan Cantacuzino, care face parte din catapeteasma veche a bisericii. De asemenea, mai există în muzeul bisericii o anaforniţă dăruită bisericii de Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, precum şi alte obiecte de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi din întreg secolul al XIX-lea.