Biserici cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci

Astăzi, sărbătorim Înainteprăznuirea Înălţării Sfintei Cruci, prilej cu care în mai multe biserici din ţară şi din diaspora se va serba hramul. Înălţarea Sfintei Cruci este o zi de post care ne aminteşte de pătimirile şi moartea Mântuitorului. Unele biserici, unde se păstrează părticele din Sfânta Cruce, organizează procesiuni.

Credincioşii din Capitală sunt invitaţi să participe încă din această seară la procesiunea cu Lemnul Sfintei Cruci, prilejuită de hramul Bisericii Sfintei Cruci şi "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria. Sărbătoarea parohiei începe astăzi cu Vecernia, Litia şi Acatistul Sfintei Cruci, slujba fiind oficiată de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Procesiunea cu Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci începe la ora 19:00, din curtea bisericii, va trece pe Calea Victoriei până în parcul Nicolae Iorga, va înconjura parcul, se va opri la troiţa-monument din centrul parcului, după care racla se va întoarce la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria, unde va fi expusă pentru închinare. A doua zi, în ziua prăznuirii Înălţării Sfintei Cruci, credincioşii vor putea participa la Sfânta Liturghie săvârşită de Preasfinţitul Episcop-vicar Varlaam Ploieşteanul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Un alt lăcaş de cult care îşi sărbătoreşte hramul de Înălţarea Sfintei Cruci este Mănăstirea Caraiman, din Buşteni, unde vin pelerini din toată ţara. Hramul Mănăstirii Dervent Pelerinaj mare va fi şi la Mănăstirea Dervent, unde, după săvârşirea Sfintei Liturghii de către Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va avea loc, la ora 12:00, procesiunea spre Izvorul Tămăduitor, unde va fi oficiată slujba de Sfinţire a apei. Slujba va fi transmisă în direct de Radio Dobrogea, precizează Biroul de comunicare al eparhiei. Dintre cele patru Sfinte Cruci care au existat iniţial la Dervent, una mare şi trei mai mici, după cum spune tradiţia "crescute din pământ", în prezent se mai află două: cea mare, care are puteri tămăduitoare, este adăpostită în paraclisul din partea stângă a bisericii, iar cea mică se află în afara bisericii, în stânga altarului, şi la ea se vindecă animalele bolnave. Celelalte două cruci mici au fost scoase din pământ, după cum arată legenda, în timpul stăpânirii otomane. Sfintele Cruci de la Dervent, în jurul cărora de două mii de ani se revarsă mila şi minunile lui Dumnezeu, sunt din piatră masivă şi au mărimi diferite. Cea care se află în afara bisericii, cu dimensiunea de 0,67 m/0,32 m, are braţele rupte şi în jurul ei există obiceiul de a se aşeza pungi cu grăunţe pentru animale, care vor fi sfinţite şi vor primi putere tămăduitoare numai prin simpla prezenţă lângă aceasta, potrivit www.dervent.ro. Hramuri mai sunt şi la mănăstirile de la Sângeap-Basaraba, din comuna Scobinţi, judeţul Iaşi, Şatra - judeţul Maramureş, Bixad - judeţul Satu Mare, Mănăstirea Sfintei Cruci din judeţul Bihor, Mănăstirea "Înălţarea Sfintei Cruci" din Căşiel - judeţul Cluj, Cebza şi Partoş, din judeţul Timiş, Lupşa, din judeţul Alba. Ca în fiecare an, de praznicul Înălţarea Sfintei Cruci, numeroşi credincioşi participă la hramul schitului din Aiud, judeţul Alba, unde se pomenesc foştii deţinuţi politici care au trecut la Domnul în temniţele comuniste, sau la schiturile: Studina - jud. Olt; Ciocăneşti - jud. Suceava, "Sfânta Cruce Poiana" din jud. Neamţ, bisericile din Volovăţ şi Pătrăuţi, din jud. Suceava, ctitorii ale voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Şi în diaspora, românii vor sărbători Înălţarea Sfintei Cruci, hram fiind şi la parohiile româneşti din Växjö, Suedia, Hollywood, California, şi Alexandria, Virginia, din SUA; la Catedrala "Sfântul Ioan Botezătorul" din Montreal, Canada, unde va avea loc după Sfânta Liturghie şi o procesiune cu Sfânta Cruce, care va fi împodobită cu flori şi busuioc, precum şi la Parohia "Înălţarea Sfintei Cruci". (C. Bostan, I. Buşagă)