Bisericile Botezătorului din Mitropolia Olteniei

Mai multe biserici din Mitropolia Olteniei îşi vor serba hramul în cursul zilei de mâine, cu ocazia prăznuirii Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului. În ajun de praznic, bisericile "Sfântul Ioan Hera", "Sfântul Ioan Botezătorul - Brestei" şi "Sfântul Ioan Botezătorul Craioviţa" din Cetatea Băniei, precum şi Schitul Bradul din Arhiepiscopia Râmnicului se pregătesc să-l întâmpine pe Înaintemergătorul Domnului.

Biserica "Sfântul Ioan Hera" din Craiova (foto mare) se află pe strada Arieşului, la numărul 25. Este una dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult ale urbei, fiind ridicată din temelie la anul 1804, de către Hera Stenescu, starostele cojocarilor craioveni. Construcţia a fost făcută din cărămidă, în formă de corabie, cu ziduri groase şi stâlpi puternici de susţinere. Este printre puţinele biserici monument istoric din Arhiepiscopia Craiovei care şi-au păstrat cu fidelitate forma originală. Slujba de sfinţire şi intrarea ei în uzul cultului au avut loc în anul 1806. În decursul timpului a trecut prin mai multe etape de restaurare şi reconsolidare. În prezent, se numără în rândul bisericilor de patrimoniu din Arhiepiscopia Craiovei. Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul" din cartierul craiovean Brestei a fost ridicată în timpul regimului comunist, după anul 1985, prin strădania părintelui conf. univ. dr. Gheorghe Zamfir şi a credincioşilor. Slujba de sfinţire a avut loc după Revoluţia din 1989, fiind săvârşită de vrednicul de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei. Tot hramul Botezătorului îl poartă şi biserica din cartierul Craioviţa sau viitoarea catedrală, aşa cum este cunoscută de credincioşi. Aici, Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va săvârşi Sfânta Liturghie, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, în ziua de prăznuire a Sfântului Ioan. Schitul vâlcean Bradul Între lăcaşurile închinate Sfântului Ioan Botezătorul din Arhiepiscopia Râmnicului, Schitul Bradul ocupă un loc de seamă. Situat în vecinătatea localităţii Gurguiata şi foarte aproape de staţiunea Băile Olăneşti, aşezământul a fost ridicat pe temelia unui schit mai vechi. Actuala biserică a fost construită în 1784 de ieromonahul Sava, fost egumen la Mănăstirea Iezerul. În secolul al XIX-lea, documentele arată că schitul ajunsese în paragină, chiliile erau fără acoperiş, iar clopotniţa, netencuită. În perioada 1854-1855 aşezământul se alătură Schitului Sărăcineşti şi trece în administraţia Episcopiei de Râmnic. O bună perioadă de timp aici nu a vieţuit nici un călugăr. Abia în anul 1994, se stabileşte un vieţuitor, iar după 1999 au fost aduse 10 maici, având ca duhovnic pe stareţul Schitului Pătrunsa, ieromonahul Varsanufie Gherghel.