Blocaj în Consiliul European
Ucraina a obținut săptămâna trecută în Consiliul European deschiderea negocierilor de aderare la UE, nu și ajutorul de 50 de miliarde de euro promis de Bruxelles, fără de care capacitatea sa de a rezista anul viitor în fața Rusiei stă sub semnul întrebării. Ungaria a fost țara care a blocat prin veto acordarea sprijinului, premierul maghiar Viktor Orban neputând fi convins să-și dea acordul, în ciuda faptului că Executivul comunitar a dezghețat 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Budapestei.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut, înaintea summitului european din 14-15 decembrie de la Bruxelles, o reuniune restrânsă cu premierul ungar în care au încercat încă o dată să-l convingă să nu oprească prin veto lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE şi pachetul financiar de 50 de miliarde de euro destinat acestei ţări. Demersul informal a avut succes doar pe jumătate. Orban a ieșit din sală la votul privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldovei la UE, permițând o decizie pozitivă în această privință, însă și-a exercitat dreptul de veto și a blocat ajutorul de 50 de miliarde de euro, dintre care 33 de miliarde ar fi trebuit să fie sub formă de împrumuturi şi 17 miliarde sub formă de granturi, pe patru ani, din anul viitor.
Potrivit Euractiv, oficialii UE au un plan B pentru Ucraina, care presupune finanțări individuale ale statelor membre. „Vom găsi o cale de a acoperi perioada până când va fi aprobat ajutorul sau vom face acest lucru bilateral, cu participarea a 25 sau 26 de state”, a declarat un diplomat european citat de portal. Un alt diplomat a spus tot sub protecţia anonimatului că „există alte instrumente financiare, vehicule concepute special, asistenţă macrofinanciară”.
Unii lideri UE au criticat poziția Budapestei, dar și decizia Comisiei de a debloca cele 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria. „Discuţia este despre securitatea Ucrainei, de a-i furniza sprijin militar şi financiar”, a spus premierul belgian Alexander De Croo, denunțând un „anumit tip de logică de bazar în care schimbăm un lucru pentru celălalt”.
Cu câteva ore mai devreme, liderii europeni reușiseră să cadă de acord asupra deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. UE a decis, de asemenea, să acorde Georgiei statutul de ţară candidată şi să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia-Herţegovina, sub rezerva anumitor condiţii.
Semieșecul Consiliului European, în care o țară a reușit să oprească o decizie importantă pentru securitatea continentului, pune din nou în discuție sistemul decizional care cere unanimitate în anumite chestiuni. Printre susținătorii unei schimbări este cancelarul Olaf Scholz, care s-a pronunţat zilele trecute pentru extinderea votului cu majoritate calificată la o serie de decizii ale Uniunii. (C. Z.)