Boboteaza în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei

Creştinii ortodocşi care participă mâine la Sfânta Liturghie aduc în casele lor şi Agheazma Mare. Deşi temperaturile sunt scăzute, sfinţirea mare a apei va fi oficiată în curţile sfintelor lăcaşuri, unde sunt aşezate de obicei una sau mai multe cruci de gheaţă.

La Catedrala mitropolitană din Iaşi slujba Aghezmei Mari va fi oficiată mâine, după Sfânta Liturghie, de Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Pentru acest moment au fost pregătite 12 vase mari din lemn, astfel încât apa sfinţită să ajungă pentru numărul mare de ieşeni aşteptaţi la acest eveniment. Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va oficia de praznicul Botezului Domnului Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală din Suceava, iar la final va săvârşi slujba Aghezmei Mari. Şi la Catedrala episcopală din Huşi chiriarhul locului, Preasfinţitul Corneliu, va săvârşi Sfânta Liturghie şi apoi slujba sfinţirii mari a apei. Vechi tradiţii de Bobotează Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, va oficia mâine Sfânta Liturghie în Biserica Precista din Bacău, care va fi urmată de slujba Aghezmei Mari. "Pe lângă ceremonia religioasă şi rugăciunile specifice, serbarea Botezului Domnului din acest an va cuprinde şi un moment când vor fi trase salve de armă, de către un pluton de jandarmi, în spiritul unei vechi tradiţii de Bobotează. La slujba religioasă ce va fi oficiată în curtea bisericii ştefaniene de către PS Ioachim Băcăuanul, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, vor participa, alături de credincioşii băcăuani, şi reprezentanţi ai autorităţilor centrale, judeţene şi locale", a declarat pr. Constantin Gherasim, inspector în probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. În oraşul Comăneşti din judeţul Bacău va avea loc mâine o procesiune specială dedicată Bobotezei. După ce la bisericile din oraş va fi săvârşită Sfânta Liturghie, preoţii slujitori şi credincioşii vor pleca în procesiune, cu prapuri şi cruci, spre centrul oraşului, pentru a participa la slujba de sfinţire a Aghezmei Mari. Tradiţia aceasta se ţine de cinci ani, pentru ca apele Trotuşului să nu se mai reverse în localităţile prin apropierea cărora trece. Trei cruci mari de gheaţă la Catedrala din Oneşti Botezul Domnului va fi serbat cum se cuvine şi de oneşteni. La Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh" vor fi aduse astăzi trei cruci de gheaţă, lucrate în râul Trotuş, care vor fi aşezate lângă cele cinci cruci, sfinţite anul trecut, ale sfântului lăcaş. "Am început pregătirile tradiţionale pentru amenajarea crucilor de gheaţă la loc de cinste. S-a îndătinat tradiţia de ani de zile ca la praznicul Botezului Domnului să oferim ceva şi din frumoasa natură a lui Dumnezeu. Avem toată încrederea că Dumnezeu va privi spre crucile pe care noi I le oferim ca pe o ofrandă a aducerii aminte de Botezul Său. La sfârşitul anului trecut au fost sfinţite cele cinci cruci care vor fi aşezate pe turnurile Catedralei din Oneşti. Lângă acestea vom aşeza la mare cinste crucile de gheaţă, ca să fie o încununare a sentimentelor pe care noi le avem faţă de Mântuitorul Hristos. În această seară crucile vor fi instalate, înainte de slujba Vecerniei, iar mâine vor fi stropite cu Agheazmă Mare. Credincioşii care vor veni vor săruta icoana praznicului Botezului Domnului şi sfintele cruci", a declarat pr. Constantin Alupei, protoiereul Protopopiatului Oneşti. Credincioşii vor gusta din Agheazma Mare până pe 14 ianuarie Sfinţirea mare a apei din ziua de 6 ianuarie aminteşte de momentul Botezului Domnului de către Sfântul Ioan în Iordan. Ea se săvârşeşte atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele, cât şi în ziua Bobotezei, când se sfinţeşte agheazma pe care credincioşii o iau pe la casele lor, pentru tot anul. Se spune Agheazmă Mare pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită în însăşi ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a sfinţit apele, prin Botezul Său în apa Iordanului. De aceea, şi slujba Aghezmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă decât la Agheazma Mică, iar cântările şi rugăciunile din cuprinsul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului. Efectele Aghezmei Mari asupra credincioşilor care sunt de faţă sau care se vor stropi şi vor gusta din ea le arată însăşi rânduială slujbei, îndeosebi textul ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire, când preotul se roagă: "Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă...". De aceea, Agheazma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca atunci când a fost scoasă din izvor. În casele credincioşilor, Agheazma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, în care se pune de obicei un fir de busuioc. Credincioşii vor gusta din Agheazma Mare în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, până pe 14 ianuarie, inclusiv. În timpul anului, Agheazma Mare se ia după Taina Spovedaniei, la sfatul duhovnicului, dacă nu se dă Sfânta Împărtăşanie. (Constantin Ciofu)