Boboteaza, sărbătorită de credincioşii Moldovei

Creştinii ortodocşi din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei participă astăzi la slujba Sfintei Liturghii, ce va fi oficiată în toate lăcaşele de cult de parohie sau de mănăstire, cu prilejul Bobotezei. La final, se va săvârşi sfinţirea mare a apei. Sărbătoarea Botezului Domnului va fi deosebită la Mănăstirea Horaiţa, din judeţul Neamţ, care îşi va serba astăzi hramul.

La Catedrala mitropolitană din Iaşi, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită astăzi de către Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La final, după Rugăciunea amvonului, soborul va ieşi în procesiune în faţa Catedralei, unde se va săvârşi slujba Aghezmei mari. După aceasta, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei va stropi pe cei prezenţi cu Agheazmă mare. În Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh“ din Oneşti a fost săvârşită ieri Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, la finalul căreia un grup de credincioşi au adus gheaţa pentru confecţionarea de cruci cu prilejul sărbătorii de astăzi. „Vom avea trei cruci de gheaţă. Ele sunt cele spre care noi privim cu încredere, crucea rămânând salvarea creştinului. Ne dorim ca aceste cruci de gheaţă să fie o jertfă la sărbătoarea măreaţă de astăzi“, a declarat pr. Constantin Alupei, protoiereu al Protopopiatului Oneşti. PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, va oficia astăzi slujba Sfintei Liturghii alături de preoţii din Comăneşti, în centrul acestui oraş. „A devenit tradiţie ca, în această zi, râul Trotuş să fie sfinţit, pentru ca apele sale să nu mai inunde localităţile prin care trece. După inundaţiile din anul 2005, PS Ioachim Băcăuanul a venit, de Bobotează, pentru a sfinţi aceste ape, astfel încât localităţile de pe malul Trotuşului să fie ferite de furia lor“, a declarat pr. Constantin Gherasim, din cadrul sectorului activităţi cu tineretul şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Mănăstirea Horaiţa din judeţul Neamţ îşi serbează astăzi hramul Aşezată la altitudinea de 600 m, nu departe de poalele Muntelui Horăiciorul, lângă versantul răsăritean al munţilor Stânişoarei din Carpaţii Orientali, Mănăstirea Horaiţa a luat fiinţă în prima jumătate a sec. al XIX-lea. Biserica actuală a mănăstirii cu hramul „Botezul Domnului“ (foto) a fost ridicată în timpul stăreţiei cuviosului părinte Ermoghen Buhuş, între anii 1848-1867, fiind sfinţită la 20 octombrie de către mitropolitul Moldovei, Calinic Miclescu. Biserica are 30 m lungime, 17 m lăţime şi aproximativ 20 m înălţime şi a fost construită exclusiv din piatră, doar bolţile fiind din cărămidă. Biserica Mănăstirii Horaiţa este unică prin elementele de arhitectură romano-bizantină, precum şi prin influenţe ruseşti în numărul şi configuraţia celor opt turle. Pictura, în stil neobizantin, pe un fond cărămiziu, a fost executată de Mihai Chiuaru, alături de ucenicii săi, între 1988-1993, şi a fost sfinţită la 4 iulie 1993 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în vremea arhipăstoririi sale ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Impresionantă este catapeteasma bisericii, care a fost lucrată, după părerea unora, la Viena. Alte surse ne informează că aceasta ar fi fost realizată cu puţin timp înainte de anul sfinţirii bisericii (1867), de către unii sculptori în lemn din apropiere. Sculptura în sine relevă ultima supravieţuire a barocului, familiar majorităţii catapetesmelor româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În structura ei se află, probabil (după aprecierea unor specialişti în domeniu), trei tipuri de lemn: tei, păr şi tuia. Catapeteasma este unicat în ţară, probabil şi în lume, în primul rând datorită aşezării amvonului deasupra uşilor împărăteşti.