Bucureștenii au redescoperit frumusețea orașului lor

Orașul lui Bucur a fost săr­bătorit timp de trei zile, între 18 și 20 septembrie, pentru a marca 556 de ani de atestare documentară, sărbătoarea fiind renumită sub genericul Zilele Bucureştiului. Manifes­tările au fost organizate de Primăria municipiului, în cola­borare cu ARCUB (Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti) şi Creart (Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti).

S-au petrecut tot felul de lucruri, de toate pentru toţi, în multe locuri: Herăstrău, Cişmigiu, Centrul Istoric, Hanul Gabroveni, Piaţa Constituţiei, Gara Regală Băneasa.

La intrarea Charles de Gaulle din Herăstrău, sub umbrele albe, transformate artistic în lustre care luminau trecătorii, aveai în plan îndepărtat scena pe care au evoluat formaţii de muzică, iar pe stânga şi pe dreapta, tarabe cu obiecte artizanale, lucrate în lemn, piele, icoane, ceramică, dar şi alimentare – acadele şi ciubuc, bere şi cârnaţi, nelipsita vată pe băţ şi multe altele care bucurau copiii, dar și oamenii mari.

Dacă erai norocos, puteai ajunge chiar când două grupuri de arnăuţi albanezi (costumaţi specific secolului al XVIII-lea), cu pistoale la brâu şi ţigăncuşe aşezate faţă în faţă, se băteau cu flori, continuând un obicei de la 1890, care a devenit tradiţie în perioada interbelică, de 10 mai, Ziua Regalităţii. Arnăuţii şi ţigăncuşele au putut fi văzuţi şi defilând în cadrul `Paradei costumelor”, dar şi animând publicul în timpul concertelor desfăşurate pe scenă.

În vreme ce o femeie meşteşugăreasă, în spatele mesei încărcate cu obiecte tradiţionale de bucătărie, din lemn, cioplea un polonic, pe scenă au evoluat: Analia Selis, Maria Radu Band, Jukebox, Daniel Lazăr şi Orchestra „Mundi Colour”, Virgil Ianţu & Bucharest Jazz Orchestra. Pe deasupra scenei şi a publicului zbura o dronă care filma evenimentele – adevărată întâlnire a tradiţiei cu modernitatea.

Gastronomia tradiţională a fost la înălţime, Moldova şi Ardealul întrecându-se în bunătăţi. Gogoşile, alivencile şi plăcintele poale în brâu de la Botoşani, precum şi porţiile de sărmăluţe cu mămăliguţă, brânză şi cârnăciorii din Ardeal făcându-le grea alegerea pofticioşilor. Nemţii au fost prezenţi cu berea şi cârnaţii lor specifici.

Evenimente pentru copii

Zona Foişorului din Parcul Cişmigiu a fost destinată copiilor. Seria de evenimente desfăşurate sub titlul "Kid’s City" i-au făcut fericiţi atât pe cei mici, cât şi pe însoţitorii lor, prin atmosfera de sărbătoare şi poveste creată. Au fost acolo zâne foarte înalte, de aproape trei metri, domniţe în rochii lungi, brodate, un fachir care levita, echilibrişti pe monociclu, jongleuri cu bulave, Mickey Mouse cu Minnie, o instalaţie de tiroliană pentru cei mici, un leagăn uriaş, pereţi de escaladă, plus Foişorul cu mese la care cei mici erau învăţaţi să confecţioneze tot felul de minunăţii. Pentru școlari a fost organizat și Târgul Gaudeamus, carte de învățătură, tot în Cișmigiu, de unde părinții au putut cumpăra manuale și alte materiale școlare.

Poeţii au scris împreună un lung poem

În Centrul Istoric, la Hanul Gabroveni, o parte dintre cei mai buni poeţi contemporani au oferit sâmbătă seară publicului numeros lectura „O epopee participativă - 840 de versuri. 40 de poeţi”. Curatorul proiectului a fost Svetlana Cârstean. Fiecare poet a scris un text de 21 de versuri pornind de la ultimul vers al poetului precedent, necunoscând identitatea acestuia şi nici poemul integral din care a fost extras versul respectiv. Sala a fost neîncăpătoare, sute de oameni au fost prezenţi la acest eveniment inedit. Dintre participanţi îi amintim pe: Nora Iuga, Claudiu Komartin, Cosmin Perţa, Florin Iaru, Răzvan Ţupa, Andra Rotaru, Ioana Nicolae. Poemul a avut ca subiect Bucureștiul.

Evenimentul „Noaptea Albă a Bucureştiului” (19 spre 20) a împânzit Centrul Istoric cu 15 instalaţii interactive de lumini şi sunete.

„Zilele Bucureștiului au revigorat orașul”

Vania Pierșinaru, specialistul PR al Centrului de Cultură al Municipiului București, consideră că, „după lipsa de evenimente din timpul verii, Zilele Bucureștiului au revigorat orașul”. Iată ce ne-a declarat: "Organizate sub umbrela proiectului care a lansat candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 - București Memoria|Explorarea| Imaginarea Orașului, evenimentele ARCUB au avut grijă să satisfacă toate gusturile în materie de evenimente. Gala Folk You a readus spiritul liber al Vămii chiar în centrul orașului, Piața Festivalului George Enescu le-a oferit iubitorilor de muzică clasică ocazia să se bucure de concerte somptu­oa­se în aer liber, SOUND & VISION a creat o atmosferă relaxantă pentru tinerii iubitori de muzică alternativă, Noaptea Albă a Bucureștiului a transformat Centrul Vechi într-un veritabil teren de joacă, unde arta s-a îmbinat cu tehnologia și i-a delectat atât pe copii, cât și pe adulți, iar Bu­curești ’21 a adunat în Sala ARCUB Gabroveni 40 de poeți care au creat o epopee a acestui oraș iubit. Rezultatul? Mii de bucureș­teni care și-au recâștigat spațiul public și i-au redescoperit adevăratul potențial!"