Bunătatea lui Iisus vindecă răutatea sufletului pătimaş
În Duminica a 32-a după Rusalii (a lui Zaheu), Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul“ din Reşedinţa Patriarhală, în care a evidenţiat faptul că noi învăţăm din episodul întâlnirii Mântuitorului Iisus Hristos cu vameşul Zaheu că „putem să ne schimbăm viaţa în bine din proprie iniţiativă, nu aşteptând să fim pedepsiţi, nici certaţi cu boală, cu suferinţă ori cu mustrări, ci cugetând la multa bunătate a lui Dumnezeu“.
Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că Sfânta Evanghelie din Duminica a 32-a după Rusalii ne arată cum schimbarea modului de a fi al unui bogat poate să-i aducă mântuirea, când din om lacom devine om milostiv. „Cine-L caută sincer şi-L întâlneşte pe El simte cum Dumnezeu îi schimbă viaţa. Hristos Domnul oferă întotdeauna o nouă şansă celor care Îl caută şi le răspunde acestora într-un mod foarte adesea nou, surprinzător şi neaşteptat. Trecând prin Ierihon, Domnul Iisus Hristos este atent la mulţimea pe care o întâlneşte în cale. El însă îi vede fizic şi spiritual nu numai pe cei de aproape sau pe cei din faţa Lui, ci şi pe cei de departe. Privind spre Zaheu, Mântuitorul Iisus Hristos nu a văzut în el doar un om mic de statură şi un curios urcat într-un copac, ci mai ales un suflet în căutare şi dornic de schimbare spirituală. De aceea Iisus i-a spus: «Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta» (Luca 19, 5). Sfânta Evanghelie ne spune că această atitudine a Domnului Iisus a provocat imediat mirare şi murmur în mulţime. Cum am spune astăzi, opinia publică a reacţionat negativ la gestul neaşteptat al Domnului Iisus. Poate că toţi cei care cunoşteau faptele rele ale vameşului Zaheu erau îndreptăţiţi să murmure. Însă Mântuitorul Iisus Hristos nu judecă pe oameni după opinia publică, deoarece aceasta este adesea incapabilă să cunoască imediat schimbările sau stările duhovniceşti noi din sufletul omului“, a spus Preafericirea Sa.
Bunătatea lui Hristos a pătruns dincolo de răutatea lui Zaheu
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că Zaheu şi-a schimbat sufletul nu pentru că a fost mustrat cu asprime, ci pentru că a fost onorat cu o cinste neaşteptată. „Nemărginita milostivire sau copleşitoarea bunătate a lui Hristos a pătruns atât de puternic dincolo de întunericul şi răutatea păcatului lăcomiei care stăpânea sufletul lui Zaheu, încât a răscolit în el dramul de bunătate care-i mai rămăsese şi a reaprins în el jarul omeniei, acoperit până atunci de cenuşa şi zgura păcatului. Când jarul aproape stins al chipului bunătăţii milostive a fost aprins de focul iubirii milostive şi salvatoare a lui Hristos, din sufletul lui Zaheu a ţâşnit lumina unei vieţi noi exprimată într-o hotărâre radicală. Tăciunele fumegând al sufletului său întunecat de păcat, aproape stins din cauza lăcomiei, a devenit îndată torţă înflăcărată de dărnicie milostivă, chip luminos al lui Dumnezeu Cel Milostiv! Omul înrăit din pricina păcatului lăcomiei a devenit om bun pentru că a fost copleşit de bunătatea lui Dumnezeu, prezentă în Iisus Hristos“, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh.
Întâistătătorul Bisericii noastre a mai arătat că milostivirea lui Dumnezeu se arată adesea peste cei mai mari păcătoşi nu doar pentru convertirea acestora, ci şi ca un îndemn pentru toţi oamenii, care trebuie să devină cât mai buni, mai milostivi, să caute asemănarea cu Dumnezeu Multmilostivul.