Călătoriile lungi cu avionul sau maşina, risc de tromboză venoasă

Tromboza venoasă profundă este o afecţiune caracterizată prin apariţia unui cheag de sânge (tromb) la nivelul venelor profunde, urmată de un proces inflamator al peretelui venos (tromboflebită). Majoritatea trombilor se dezvoltă la nivelul venelor gambei şi coapsei şi mai puţin frecvent la nivelul venelor membrului superior, dar boala poate să apară în orice teritoriu venos.

Factorii implicaţi în apariţia trombozei venoase profunde sunt: alterarea peretelui venos prin factori mecanici (traumatisme, injecţii intravenoase cu substanţe iritante sau cateterisme venoase, intervenţii chirurgicale, compresiuni determinate de aparate ghipsate) sau factori infecţioşi (prin propagarea la nivelul venei a germenilor microbieni de la nivelul unui focar infecţios cum se poate întâmpla în cazul metroanexitelor sau a infecţiilor survenite după naştere sau avort); stările de hipercoagulabilitate a sângelui din anumite afecţiuni congenitale sau produse de deshidratări severe sau de consumul unor medicamente cum sunt contraceptivele orale sau terapiile de substituţie hormonală; staza venoasă care apare în sarcină, obezitate, la persoanele cu varice la membrele inferioare sau la pacienţii cu anumite afecţiuni care necesită imobilizare prelungită (insuficienţă cardiacă, infarct de miocard, infecţii acute sau cronice, accidente vasculare cerebrale, neoplazii, postoperator, aparate ghipsate); fără a fi o cauză în sine, vârsta peste 50-60 de ani constituie un factor favorizant. Călătoriile lungi cu avionul presupun menţinerea unei poziţii timp îndelungat, putând favoriza apariţia unei tromboze venoase profunde, mai ales la persoanele peste 50 de ani, şi care prezintă eventual şi alţi factori de risc asociaţi (obezitate, varice la membrele inferioare, sarcină, suferinţe cardiovasculare, intervenţii chirurgicale sau naşteri recente, consum de contraceptive orale), dar boala poate apărea chiar şi la persoanele fără factori de risc. Şi călătoriile cu autoturismul pot fi periculoase, iar pentru pasager riscul este mai mare decât în cazul şoferului. De asemenea, persoanele care lucrează la birouri sau ghişee sunt predispuse la această afecţiune. Când apar primele simptome Semnele apariţiei trombozei venoase profunde pot apărea la câteva ore sau zile după o călătorie prelungită şi includ o serie de manifestări generale (febră care nu cedează la administrarea de antibiotice, accelerarea pulsului, starea de nelinişte), care uneori pot precede manifestările locale. Dintre acestea din urmă menţionăm durerea spontană pe traiectul venei afectate percepută iniţial doar la atingerea membrului afectat, la sprijinirea pe piciorul respectiv sau la mers. Ulterior durerea devine continuă, evoluând de la senzaţia de greutate până la durere vie ca o crampă. Se constată apoi edemul (mărirea de volum) segmentului afectat, dar acesta se poate extinde apoi la tot membrul inferior. La acest nivel, pielea este lucioasă şi mai caldă şi uneori vena trombozată poate fi simţită la palpare ca un cordon inflamat. Trombii de la nivelul venelor profunde se pot mări în dimensiuni, se pot desprinde şi pot circula în torentul sanguin până la nivelul plămânilor, determinând embolie pulmonară care poate ameninţa viaţa. În cazul apariţiei simptomelor de tromboză profundă trebuie să apelaţi de urgenţă la medic, care va efectua consultul clinic, va cerceta prezenţa factorilor de risc şi va recomanda testele adecvate pentru diagnostic (ecografia Doppler - cea mai utilizată, flebografia şi uneori rezonanţa magnetică nucleară sau tomografia computerizată). Analiza sângelui pentru determinarea unei stări congenitale de hipercoagulabilitate a sângelui nu se efectuează în mod curent, dar este indicată la persoanele tinere care au fost diagnosticate cu tromboză venoasă profundă, mai ales atunci când nu au fost depistaţi factori de risc. Tratamentul administrat la timp previne complicaţiile O data pus diagnosticul, tratamentul trebuie început imediat pentru a preveni complicaţiile. Pacientul va sta la pat o perioadă de 7 zile cu picioarele aşezate pe o pernă la 30 de grade înclinaţie faţă de planul patului şi se vor adminstra medicamente anticoagulante, iniţial injectabil (heparina) şi apoi sub formă de preparate orale de tipul antivitaminelor K (trombostop) pe o perioadă de până la 3-6 luni, uneori şi mai mult. Atragem atenţia asupra numeroaselor interacţiuni ale antivitaminelor K cu alimentaţia (se va reduce consumul alimentelor cu conţinut mare de vitamina K: vegetalele verzi - varză, spanac, brocoli; morcov; lapte; ouă; ficat şi alte viscere) şi cu o serie de medicamente (mai ales antibiotice), motiv pentru care pacientul trebuie să consulte medicul înainte de a-şi administra concomitent un alt medicament. De asemenea, întrucât anticoagulantele cresc riscul de sângerare, trebuie evitate activităţile care presupun risc de rănire, injecţiile intramusculare şi extracţiile dentare, iar periodic trebuie efectuate unele analize ale sângelui pentru ajustarea corespunzătoare a dozelor. La gravide nu se pot administra preparate orale, întrucât există riscul de malformaţii fetale. Atunci când trombii sunt recent formaţi, voluminoşi, situaţi pe traiectul unor vene mari, producând simptome severe, medicul poate recomanda utilizarea unor medicamente care dizolvă cheagurile (trombolitice). În rare cazuri este necesară îndepărtarea chirurgicală a cheagului de sânge sau pentru pacienţii la care riscul nu poate fi îndepărtat (de exemplu cei cu tulburări de coagulare) se plasează la nivelul venei cave filtre care să împiedice trombii să ajungă la nivelul plămânilor. Măsuri profilactice De o deosebită importanţă sunt măsurile profilactice, care urmăresc prevenirea apariţiei trombozei venoase profunde şi care se aplică în toate situaţiile cu risc crescut. Astfel, înainte de planificarea călătoriilor mai lungi cu avionul sau autoturismul, dacă vă încadraţi în grupele de risc expuse anterior, este bine să consultaţi medicul înainte. La aeroport, plimbaţi-vă cât mai mult înainte de îmbarcare. Pe parcursul zborului evitaţi să staţi picior peste picior sau cu picioarele încrucişate şi faceţi exerciţii uşoare pentru a împiedica staza sângelui la nivelul venelor de la picioare: înclinaţi spătarul scaunului şi împingeţi cu degetele picioarelor în podea, contractaţi şi destindeţi alternativ muşchii feselor şi ai coapselor, îndoiţi şi întindeţi genunchii şi faceţi rotaţii ale labelor picioarelor la fiecare jumătate de oră. Nu consumaţi alcool sau somnifere pe parcursul zborului, evitaţi cafeaua şi beţi cât mai multă apă. Dacă nu aveţi afecţiuni gastrice, luaţi o tabletă de aspirină de uz cardiac. Mulţi medici recomandă folosirea ciorapilor elastici în cazul zborurilor mai lungi de 8 ore. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a acordat o atenţie deosebită trombozelor venoase profunde declanşate de zborurile lungi cu avionul (sindrom de clasă economică). Astfel a fost creat un dispozitiv numit airogym, de forma unei pernuţe cauciucate gonflabile, cu două compartimente, pe care se apasă alternativ cu picioarele: apăsarea cu piciorul drept duce la umflarea compartimentului stâng al pernuţei, apoi apăsarea cu piciorul stâng determină umflarea compartimentului drept. Se realizează astfel mişcări de stepaj, contracţia muşchilor gambelor ajutând sângele să circule şi evitându-se formarea de cheaguri. Airogym este util nu numai în călătoriile cu avionul, ci şi în alte situaţii în care trebuie să menţinem poziţia aşezat pentru mai mult timp (de exemplu la birou). Alte măsuri profilactice sunt: administrarea de anticoagulante preventiv la persoanele cu factori de risc importanţi şi multipli (intervenţii chirurgicale generale, ortopedice, ginecologice, antecedente de tromboze venoase, dar şi afecţiuni medicale la care se anticipează imobilizare prelungită la pat), ridicarea din pat cât mai curând după o intervenţie chirurgicală sau, dacă acest lucru nu este posibil, efectuarea la pat de exerciţii uşoare, care să solicite musculatura gambei, folosirea ciorapilor elastici aplicaţi dimineaţa înainte de ridicarea din pat.