Caligrafia, ora aproape dispărută din școli şi înlocuită cu Word

Un articol de: Elena Gabriela Zamora - 07 Septembrie 2017

În era tehnologiei în care tot mai mulți tineri abandonează scrisul de mână în favoarea tastaturii computerului sau a tabletei, mai multe personalități publice s-au strâns laolaltă, în cadrul evenimentului „Ora de caligrafie la Muzeul Național Cotroceni”, pentru a încuraja copiii să scrie de mână. Ei au exersat scrisul împreună cu elevii claselor I și a II-a de la Școala Gimnazială nr. 1 „Sfinții Voievozi” din Capitală, transmițând un îndemn pentru educație, cultură, tradiție, artă și trăinicie.

Orele de caligrafie au dispărut de mult din școli, iar stiloul este folosit doar la clasele primare. Elevii din clasele mai mari îmbină literele de tipar cu cele de mână, toate în aceeași frază. Pe ici, pe colo mai sunt organizate cursuri de caligrafie, la inițiativa cadrelor didactice. Este semnalul de alarmă pe care îl emit dascălii prezenți la evenimentul organizat de o agenție de PR cu sprijinul Administrației prezidențiale, prin Muzeul Național Cotroceni, și denumit simplu „Ora de caligrafie”.

 „A scrie frumos înseamnă și o disciplină a minții. Trebuie să fii atent nu numai la conținut (...), ci și la felul în care spui ceea ce spui, acuratețea formulării mergând mână în mână cu acuratețea imprimării pe hârtie”, le-a explicat filosoful eseist Mihail Șora micuților elevi de la clasele I și a II-a ai Școlii Gimnaziale nr. 1 „Sfinții Voievozi”, care au făcut demonstrația de caligrafie la Muzeul Cotroceni. Șora le-a povestit că a învățat să scrie cu penița, că lecția de caligrafie era „o adevărată disciplină intelectuală” și că avea ore de caligrafie, cel puțin una pe săptămână, în care obiectul temei era „să scriem frumos”.

În mijlocul copiilor, actrița Maia Morgenstern și-a amintit cum scria „pe pereți, semne, linii curbe și frânte”, care apoi s-au transformat în scrisul de mână, și i-a încurajat pe cei mici să se exprime în acest fel. La o masă alăturată, unde avea loc, desigur, o altă demonstrație de caligrafie, violonistul Alexandru Tomescu le spunea micuților că așa cum viorile și chitarele electrice pot să coexiste cu instrumente vechi de sute de ani, tot astfel „telefoanele mobile și tabletele pot coexista cu plăcerea de a scrie pe hârtie, de a te implica personal în ceea ce faci”.

Deși nu a fost prezentă la eveniment, scriitoarea Ana Blandiana a făcut o emoționantă pledoarie în favoarea scrisului de mână, într-un mesaj transmis participanților, în care mărturisea că și-a păstrat obiceiul de a scrie mai întâi pe hârtie, și nu la mașina de scris sau la computer. „Pentru mine, literatura este legată de scrisul de mână direct. Asta înseamnă doar că ceea ce e important și mai ales ceea ce e personal pentru mine nu trebuie să fie mecanic. (...) În clipa în care sunt transcrise mecanic, în clipa în care ajung să fie tipărite, deja aparțin tuturor și sunt ale mele în mai mică măsură”, a spus Blandiana. Pentru ea, „a nu mai scrie de mână înseamnă, pe de o parte, a renunța să mai fii tu însuți în sensul cel mai profund al cuvântului și, pe de altă parte, înseamnă să te lași manipulat de tehnologie”.

Directorul general al Muzeului Național Cotroceni, Liviu Jicman, a evidențiat implicarea instituției în acest proiect, în timp ce artistul caligraf iranian Dorjan Shabani a vorbit despre arta caligrafiei în tradiția persană. Expertul în grafoscopie Cristian Dumitrescu a subliniat că „felul în care scriem arată ce fel de oameni suntem, dacă iubim, dacă suntem sensibili și dacă urâm.”

Potrivit unor studii interna­ționale, generațiile viitoare nu vor mai avea răbdare să scrie de mână, iar în circa două decenii, lecțiile de caligrafie vor dispărea complet. În prezent, în școlile din 45 de state americane, scrisul de mână este materie opțională, iar în locul său elevii învață Word.