Campanie de prevenire a fenomenului dispariţiei copiilor

Cu prilejul Zilei Internaţionale a Copiilor Dispăruţi, 25 mai, Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, prin „Ziarul Lumina“, Radio Trinitas şi Televiziunea TRINITAS, în colaborare cu cotidianul „Jurnalul Naţional“, desfăşoară o campanie de prevenire şi conştientizare - în primul rând a părinţilor - asupra acestui fenomen care în ultimii ani a luat amploare în România.

Cauzele unor situaţii dramatice prin care trec tot mai multe familii sunt multiple. De la copiii care nu sunt supravegheaţi sau lăsaţi la voia întâmplării, de vârste mici, rătăciţi pe câmpuri sau prin păduri, care mor de frig şi de foame, la cei lăsaţi nesupravegheaţi să se joace pe malurile apelor. De la adolescenţii fugiţi de acasă sau dispăruţi, deveniţi copii ai străzii sau exploataţi de cei ce caută mână de lucru ieftină - ţintă vulnerabilă pentru traficul de persoane -, la cei răpiţi, abuzaţi sexual şi apoi ucişi. Din păcate, tot mai mulţi părinţi nu mai au timp sau nu mai găsesc metode de comunicare cu proprii copii, iar comunitatea în care trăiesc este tot mai egoistă şi indiferentă. Putem să împiedicăm aceste drame, apropiindu-ne de părinţi şi explicându-le primejdiile care-i pândesc pe copiii lor. Stă în puterea noastră, a tuturor, să încercăm să schimbăm această stare de lucruri şi să prevenim tragediile care ar putea apărea. ▲ Sfaturi pentru părinţi - Este necesar să vă faceţi timp pentru a sta de vorbă cu copiii dumneavoastră, să încercaţi a vi-i apropia, să încercaţi să găsiţi împreună soluţii pentru rezolvarea problemelor lor. Să nu luaţi în glumă ameninţarea copiilor: „fug de acasă“. Cei care spun asta, adeseori trec la fapte. - NU vă lăsaţi copiii nesupravegheaţi în preajma unei ape, lângă o fântână neacoperită sau lângă gropi şi canale fără capac. E de ajuns o secundă de neatenţie, pentru a se întâmpla nenorocirea. - NU vă lăsaţi copiii mici, sub 7 ani, singuri. NU îi lăsaţi să se joace nesupravegheaţi, nici măcar în faţa porţii sau în faţa blocului. Învăţaţi-i să nu plece cu nimeni, chiar dacă e rudă sau cunoştinţă, fără să ceară voie. - NU vă trimiteţi copilul la cumpărături, după lăsarea întunericului. Nici măcar la buticul de peste drum. - Învăţaţi-i pe copii să meargă şi să vină de la şcoală în grup, indiferent de vârsta pe care o au. Să meargă pe drumurile circulate, luminate, chiar dacă fac cinci minute în plus. - Învăţaţi-i să se apere dacă cineva foloseşte forţa pentru a-i reţine: să ţipe cu putere, să bată din picioare, să strige, pentru a-l speria pe atacator. - Dacă vedeţi vreun copil singur pe drum, opriţi-l, întrebaţi-l dacă a păţit ceva şi ajutaţi-l să ajungă la părinţii lui. Nu e copilul nimănui, poate fi copilul oricăruia dintre noi. - Dacă găsiţi un copil, anunţaţi IMEDIAT Poliţia, la apelul telefonic gratuit 112. - Dacă vă dispare copilul, nu plecaţi singuri în căutarea lui. Anunţaţi IMEDIAT Poliţia la apelul telefonic gratuit 112. ▲ Iubiţi şi ajutaţi copiii! ▲ Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, cu ocazia „Zilei internaţionale a copiilor dispăruţi“ ▲ Hristos a înviat! Copiii sunt muguri de lumină şi daruri sfinte, dovezi vii ale iubirii lui Dumnezeu, pe care trebuie să le preţuim la adevărata lor valoare şi pentru care trebuie să învăţăm să mulţumim. Nevinovăţia, puritatea, iubirea şi sinceritatea lor reprezintă repere importante în drumul nostru spre împărăţia lui Dumnezeu şi ne pot ajuta să depăşim „cercul strâmt“ al unei societăţi individualiste şi egoiste. Doar copiii pot oferi speranţă unei lumi secularizate, care tinde să uite moştenirile trecutului, să pervertească valorile prezentului şi să renunţe la darurile viitorului. Comunitatea contemporană, chinuită de egoism şi indiferenţă, a devenit o simplă „existenţă comunitară“, lipsită de roadele adevăratei comuniuni, bazată pe iubire şi ajutorare. Într-un spaţiu al profitului necondiţionat, definit prin transformarea fiinţelor în obiecte sau în cifre cu semnificaţii economice, copiii devin adesea simple obiecte şi ţinte vulnerabile. Să învăţăm să-i respectăm şi să-i înţelegem Pentru a preveni aceste răni deschise în viaţa familiei - mediu sfânt al binecuvântării vieţii umane - trebuie să învăţăm să îi respectăm pe copii şi să îi înţelegem. Mântuitorul Iisus Hristos i-a primit cu dragoste pe copii şi pe tineri şi i-a ascultat cu seriozitate. Aceste două coordonate trebuie să caracterizeze relaţiile autentice şi necesare, desconsiderate, astăzi, sub pretextul afirmării libertăţii individualiste a omului contemporan. Instabilitatea familială, divorţul, violenţa, scăderea fidelităţii conjugale, dispreţul faţă de valorile tradiţionale au condus la traumele actuale suferite de cei lipsiţi de apărare, drame ignorate sau considerate simple informaţii oferite de mass-media. Deşi Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor menţionează „principiul interesului superior al copilului“ (Art. 2 (2)), exploatarea, părăsirea, răpirea sau uciderea copiilor reprezintă păcate săvârşite, în continuare, la adăpostul indiferentismului, al consumismului şi al profitului material, trăsături definitorii ale societăţii contemporane. Alături de părinţii trupeşti, slujitorii sfintelor altare, părinţi sufleteşti dăruiţi de Dumnezeu, sunt datori să îi ocrotească pe copii, pe cei mai mici fii ai Bisericii, prin iubirea părintească, prin sfatul bun, prin îndemnul la viaţă spirituală şi prin programe pastorale pentru copii şi pentru părinţii lor. După anii grei ai dictaturii comuniste, când nu aveau dreptul să se implice în viaţa comunităţilor, preoţii, păstori de suflete, trebuie să urmeze pilda Bunului Păstor, să îi caute şi să îi salveze pe cei rătăciţi, căzuţi sau dezorientaţi, într-o lume stăpânită de materialismul agresiv. Daruri necesare reconstruirii familiei Părinţii copiilor trebuie să redescopere, împreună cu slujitorii Bisericii, grija pentru copii, puterea rugăciunii curate şi ajutorarea spirituală şi materială a copiilor, importanţa educaţiei creştine şi frumuseţea iubirii părinteşti, daruri necesare cinstirii altarului sfânt al familiei, binecuvântat de Dumnezeu şi aşezat la temelia relaţiilor sociale. Îi felicităm pe toţi cei ce astăzi cresc copii şi îi educă spre a fi bucurie şi binecuvântare pentru familie şi societate, precum şi pe toţi cei ce apără drepturile şi demnitatea copiilor. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne ajute să alinăm suferinţa copiilor orfani, abandonaţi, exploataţi şi umiliţi, să le arătăm adevărata cale, cea către Dumnezeu, purtând în suflet cuvintele sfinte ale Mântuitorului: „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu.“ (Marcu 10, 14)