„Când iubim pe cineva, suntem plini de prezența acelei persoane”
În a treia zi de Crăciun, 27 decembrie, când Biserica îl pomenește pe Sfântul Arhidiacon Ștefan, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit Sfânta Liturghie baptismală la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Grigorie Palama” din municipiul Bârlad. Din soborul slujitorilor au făcut parte și părinții consilieri de la Centrul eparhial Huși, alături de părintele paroh Ciprian Aurelian Tacu.
În cadrul Sfintei Liturghii, Părintele Episcop Ignatie a săvârșit și Taina Sfântului Botez pentru pruncul Favian, al patrulea copil al părintelui consilier eparhial Ciprian Aurelian Tacu și al soției sale Raluca.
După citirea textului evanghelic, ierarhul Hușilor a vorbit despre capacitatea primului martir al Bisericii, Sfântul Arhidiacon Ștefan, de a vedea și mărturisi slava lui Dumnezeu: „Sfântul Arhidiacon Ștefan era plin de iubirea față de Hristos, iar când iubim pe cineva, suntem plini de prezența acelei persoane. Această prezență este la fel cu faptul de a-l simți, în mod fizic, în inima noastră - nu este numai o simplă stare sau o percepție a unei prezențe care vine în noi, ci însăși acea persoană este în inima noastră.
Însuși Dumnezeu era prezent în inima Sfântului Arhidiacon Ștefan, de aceea L-a mărturisit celor ce erau de față, spre stupefacția lor: «Văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu!» Uitându-se spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu”.
Preasfinția Sa a afirmat că fiecare creștin are datoria de a-și transforma trupul în templu al lui Dumnezeu:
„Suntem chemați, cu toții, să căutăm să devenim temple ale lui Dumnezeu, să conștientizăm că, prin Botez, noi suntem ca o biserică în care locuiește Domnul și că avem șansa de a vedea slava Sa.
Când slujitorii Bisericii cădesc icoanele de pe iconostas sau de pe pereții bisericii, cădesc și credincioșii, pentru că, prin Botez, chipul lui Dumnezeu capătă o strălucire deosebită în om. În limba greacă, pentru cuvântul «chip» se folosește cuvântul «icoană». Cu alte cuvinte, noi suntem creați după «icoana» și asemănarea lui Dumnezeu.
Când venim la biserică - locul în care Îl primim pe Dumnezeu - și ne rugăm, trebuie să facem un mic recurs la propriul Botez și să spunem că așa ar trebui să ajungem și noi, cum este o biserică - plină de rugăciune, plină de Duh Sfânt, de foarte multă liniște și de simțirea prezenței lui Dumnezeu. Biserica suntem noi, nu zidurile pe care le vedem. Fără noi toți - slujitori și credincioși -, biserica de zid nu-și justifică în nici un fel existența. Noi formăm biserica lui Dumnezeu, ca icoane create după asemănarea lui Dumnezeu. Sfântul Arhidiacon Ștefan, fiind plin de Duh Sfânt, și având chipul ca de înger, a văzut slava lui Dumnezeu și a conștientizat ce înseamnă să fii templu al Său”.