Canonul cel Mare la Mănăstirea Hlincea

Credincioşii din localitatea Hlincea şi din oraşul Iaşi au participat miercuri, 20 martie 2013, la slujba Pavecerniţei Mari în cadrul căreia s-a citit a treia parte din Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Slujba a fost oficiată de Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Pe tot parcursul slujbei, oamenii au ascultat în genunchi imnele şi cântările Canonului Sfântului Andrei Criteanul. La finalul slujbei, PS Calinic Botoşăneanul a citit mai multe rugăciuni de dezlegare pentru monahii, monahiile şi credincioşii prezenţi, apoi a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre rugăciune. Preasfinţia Sa a subliniat că oamenii se roagă întrucât Însuşi Mântuitorul s-a rugat. În acelaşi timp, Episcopul-vicar al Eparhiei Iaşilor a amintit că în cap. 17 de la Sfântul Evanghelist Ioan sunt cuprinse trei forme de rugăciune pe care Biserica le pune la dispoziţia credincioşilor: de laudă, de mulţumire şi de cerere. Protos. Metodie Oprică, stareţul Mănăstirii Hlincea, şi-a exprimat bucuria de a-l avea în mijlocul obştii de la Hlincea pe Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, mai ales acum, la începutul Postului Mare. „Îndumnezeirea noastră, fără rugăciune şi fără ascultare, nu se poate dobândi. Împărăţia lui Dumnezeu ni se descoperă fiecăruia dintre noi prin Adam cel nou - Hristos Domnul şi Dumnezeul nostru, care a şters vina păcatului pe cruce. Nouă ne-au rămas consecinţele păcatului, adică suferinţa şi moartea. Prin rugăciune şi prin împărtăşirea din cuvântul lui Dumnezeu se aureolează viaţa noastră, dar şi speranţa de viaţă şi de mântuire. În slujba canonului ni se descoperă consecinţele păcatului lui Adam, strigătul, rugăciune şi, totodată, nădejdea în Dumnezeu spre a avea viaţă. Noi, în biserică, prin rugăciune avem continuitate de la naştere până la moarte“, a spus protos. Metodie Oprică, care a mulţumit Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul pentru dragostea de a veni să slujească în biserica Mănăstirii Hlincea. Mănăstirea Hlincea a fost întemeiată după anul 1574, când a fost închinată Mănăstirii Dionisiu de la Sfântul Munte Athos. Mai târziu, domnitorul Vasile Lupu a rezidit din temelii biserica acestei obşti monahale, lucrările fiind desăvârşite de fiul său, Ştefăniţă Vodă (domnitor între anii 1659-1661). În prezent, lăcaşul de închinăciune necesită reparaţii şi consolidări, în acest sens fiind realizate demersurile necesare.