Capcanele pensiilor private

▲ Mircea Oancea, şeful instituţiei care supraveghează domeniul pensiilor private, susţine că nu există riscul ca depunătorii să nu primească, în viitor, sumele cu care cotizează, singura problemă fiind că pensia ar putea fi mai mică decât se aşteaptă contribuabilul ▲ Analiştii susţin că la o contribuţie lunară de o sută de lei pe lună, pensia va fi de maxim o sută de lei, pentru că din această sumă, chiar dacă se adaugă dobânzile, se scad comisioanele practicate de administratori ▲ Pensiile private sunt supravegheate de Comisia specială de supraveghere, de depozitarul banilor, auditorul şi fondul de garantare a contribuţiilor ▲

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private (CSSPP), Mircea Oancea, respinge temerile că fondurile acumulate în timp ca depuneri obligatorii la acest sistem nu vor fi garantate. Acesta spune că în supravegherea sistemului de pensii private vor fi implicate Comisia, depozitarul banilor, auditorul şi fondul de garantare a contribuţiilor, deci nici vorbă că depunătorii îşi vor pierde banii. Rămân totuşi unele nelămuriri legate de rentabilitatea acestui sistem. Mircea Oancea, şeful instituţiei care supraveghează domeniul pensiilor private, susţine că nu există riscul ca depunătorii să nu primească în viitor sumele cu care cotizează. Singura problemă, mai spune Oancea, ar fi legată de valoarea pensiei private. Aceasta ar putea fi mai scăzută decât se aşteaptă cei care cotizează la sistemul de pensii private. „Sistemul de pensii private care se construieşte în România este un sistem sigur şi asta se poate garanta prin legislaţia actuală, prin instituţiile care veghează la buna funcţionare a acestui sistem. Ceea ce nu se poate garanta este nivelul randamentului investiţional. Asta nu se poate garanta nicăieri în lume“, a spus Mircea Oancea. Acest lucru înseamnă că garanţia se aplică numai sumelor depuse, fără o certitudine privind sporirea lor. Pensia - cât banii depuşi, chiar mai mică Adică, teoretic, la o sută de lei cotizaţie lunară, pensia suplimentară va fi tot de o sută de lei. Şi asta e valoarea maximă, pentru că din banii adunaţi se scad comisioanele firmelor care se ocupă de administrarea fondului, spune analistul Laurian Lungu, de la Grupul de Economie Aplicată. „În formula actuală, se pare că fondurile de pensii garantează practic suma depusă, mai puţin comisioanele percepute. Dacă proiectaţi o valoare plătită astăzi peste 30 de ani, să zicem, când începi să retragi banii care i-ai cotizat, ca şi pensie, nu se ştie cum va fi inflaţia atunci. Şi atunci ieşi în pierdere foarte mare“, spune Lungu. Una din temerile celor care sunt acum obligaţi să cotizeze la fondul de pensii private este că banii lor nu vor fi corect administraţi. CSSPP a ţinut să precizeze că acest lucru ar fi imposibil pentru că sunt mai multe instituţii care veghează corecta desfăşurare a activităţii, instituţii care pot interveni atunci când se constată nereguli. În conducere se află şi Vlad Soare, fost şef la Bancorex Pe de alt parte, printre şefii comisiei se numără şi Vlad Soare, fost şef la Bancorex şi fost preşedinte al grupului Gelsor, din care făcea parte şi FNI. Acesta reprezintă sindicatele în comisie. „Dânsul a fost desemant printr-o convenţie pe care a făcut-o partea sindicală“, spune preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu. Despre cine l-a propus pe acesta în comisie, deocamdată nu se ştie. „Nici nu ştiu dacă a fost o propunere. A fost o dicuţie pe care au avut-o reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi nu ştiu dacă a fost o propunere scrisă. Ştiu că acolo a circulat, în cadrul acelei întâlniri, un CV al domnului Soare“, a spus preşedintele CNSRL Frăţia, Marius Petcu. Trebuie amintit că printre colegii de sindicat ai lui Marius Petcu se numără Liviu Luca, prim vice-preşedinte al CNSLR Frăţia. Ca şi Soare, Liviu Luca este cunoscut drept un apropiat al omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, deţinător, la un moment dat, al grupului Gelsor. Iar preşedinte al grupului Gelsor a fost Vlad Soare, acum membru în Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Obligaţiile administratorilor de pensii private CSSPP a adoptat, recent, o serie de norme privind reglementările contabile aplicabile fondurilor de pensii private facultative (pilonul III) şi pensiilor obligatorii administrate privat, informează CSPP. Administratorii sunt obligaţi să transmită CSSPP un raport anual însoţit de anumite documente contabile, precum bilanţul contabil (în cazul administratorului societate de pensii, situaţia activelor, pasivelor şi capitalurilor proprii, în cazul administratorului societate de asigurare sau societate de administrare a investiţiilor), precum şi, după caz, contul de profit şi pierdere, situaţia veniturilor şi cheltuielilor, notele explicative ale situaţiilor financiare anuale, situaţia modificării capitalurilor proprii, situaţia fluxurilor de trezorerie, hotărârea de aprobare a bilanţului contabil. Administratorii de fonduri de pensii facultative trebuie să prezinte la CSSPP bilanţul contabil, situaţia veniturilor şi cheltuielilor, notele explicative ale situaţiilor financiare anuale, raportul actuarial anual privind activitatea fondului de pensii facultative, raportul auditorului extern, situaţia modificării capitalurilor proprii, situaţia fluxurilor de trezorerie, raportul auditorului extern. De asemenea, depozitarul trebuie să transmită CSSPP, zilnic, informaţii despre valoarea activului total, valoarea activului net, valoarea unitară a activului net şi numărul de unităţi de fond. Norma mai prevede că administratorul trebuie să informeze participanţii în privinţa politicilor de investiţii ori de câte ori aceasta va fi modificată.