Carte despre tipograful Macarie, lansată la Râmnicu Vâlcea

La 500 de ani de la publicarea „Liturghierului“, la Mănăstirea Bistriţa, de tipograful Macarie ieromonahul, Biblioteca judeţeană „Antim Ivireanul“ din Râmnicu Vâlcea a găzduit, pe 3 aprilie, lansarea cărţii arhimandritului Veniamin Micle „Ieromonahul Macarie-tipograf român (1508-1512)“.

Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor pe care municipiul Râmnic le organizează în 2008, declarat „Anul cărţii vechi la Vâlcea“. Gazda întâlnirii, directorul bibliotecii „Antim Ivireanul“, Augustina Constantinescu, alături de şeful Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Judeţului Vâlcea, Florin Epure, au deschis această lansare de carte, spunând că „biblioteca este locul unde se polarizează comunitatea, aici, prin intermediul cărţilor, făcându-se legătura între trecut şi prezent. Cartea părintelui Micle reprezintă tocmai această punte care ni-l aduce mai aproape pe cel care, cu jumătate de mileniu în urmă, dădea Ţării Româneşti prima carte tipărită“. În cadrul manifestării a avut loc şi o expoziţie virtuală (prezentare în power point) de carte veche adăpostită de biblioteca judeţeană. În cuvântul său, Preasfinţitul Gherasim, Episcopul Râmnicului, a subliniat că „fără Liturghie, fără slujbă, creştinul şi Biserica, în ansamblul ei, nu pot trăi. Dacă la 52 de ani de la prima tipăritură a lui Johannes Gutenberg - «Biblia cu 42 de rânduri»-, s-a publicat la Râmnic de către Macarie ieromonahul «Liturghierul slavon», acest fapt demonstrează preocuparea intensă pentru cultură, pentru carte a oamenilor din acele timpuri“. De asemenea, arhimandritul Veniamin Micle a subliniat că „Liturghierul tipărit de ieromonahul Macarie în Ţara Românească reprezintă prima ediţie în slavonă a celei mai importante cărţi de slujbă bisericească ortodoxă, apărută cu mult înaintea celei greceşti, care s-a tipărit în 1526“. Cărţile ieromonahului Macarie („Liturghierul“, „Octoihul“ şi „Tetraevanghelul“), apărute în decurs de 4 ani (1508-1512), impresionează prin măiestria lor artistică, autorul lor afirmându-se ca un adevărat „făuritor de tradiţie autohtonă“. Tipografia ieromonahului Macarie a exercitat o influenţă considerabilă asupra tipografiilor chirilice din spaţiul sud-est european, atât românesc cât şi sud-slav, prin răspândirea în Balcani a celor trei cărţi de cult. Deşi mulţi istorici au socotit că Macarie ar fi fost fie de origine muntenegreană sau bulgară, existând chiar şi o ipoteză a rădăcinilor sale athonite, cartea părintelui Micle demonstrează, cu argumente imbatabile, că monahul Macarie a fost român cu formaţie tipografică veneţiană, el folosind în tipărirea cărţilor lui manuscrise româneşti de redacţie moldovenească. (A. PĂunoiu)