Cartoful modificat genetic poate fi cultivat în UE

Comisia Europeană a aprobat patru noi soiuri de organisme modificate genetic, anunţă Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic. Între acestea se numără cartoful Amflora, care a generat discuţii aprinse şi acuzaţii din partea organizaţiilor neguvernamentale. Amflora poate fi cultivat în UE în scopuri industriale. Europarlamentari, ONG-uri, dar şi state membre şi-au exprimat vehement îngrijorarea cu privire la decizia Comisiei

Comisia Europeană a aprobat cultivarea în scopuri industriale în Uniunea Europeană a cartofului modificat genetic Amflora, decizia Bruxellesului stârnind însă valuri de proteste în rândul organizaţiilor ecologiste şi al unor state membre. Comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorului, maltezul John Dalli, a explicat că Bruxellesul a primit răspuns la toate întrebările legate de aspectele ştiinţifice şi „în special, de cele de sănătate“ şi a ajuns la concluzia că orice întârziere suplimentară a autorizării cultivării tipului de cartof Amflora produs de compania germană BASF „ar fi fost complet nejustificată“. „Inovarea responsabilă va fi principiul meu de bază atunci când mă voi ocupa de tehnologii inovatoare. Toate problemele ştiinţifice, în special cele referitoare la siguranţă, au fost abordate în totalitate. Orice întârziere ar fi fost pur şi simplu nejustificată. Aceste decizii se bazează pe o serie de evaluări cu rezultate favorabile privind siguranţa, evaluări efectuate ani de zile de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (AESA)“, a declarat comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorului. Acest tip de cartof modificat genetic va fi cultivat pentru extragerea de amidon industrial, fabricarea hârtiei, însă şi în hrana animalelor. Această decizie este prima, în 12 ani, când UE autorizează cultivarea unui OMG. De asemenea, CE a autorizat trei tipuri de porumb modificat genetic MON863xMON 810, MON863xNK603 şi MON 863xMON810xNK603 pentru hrană, import şi procesare. Decizia prevede condiţii stricte de cultivare pentru a preveni posibilitatea ca orice urmă de cartof modificat genetic să rămână în câmp după recoltare. Autorizaţiile sunt valabile 10 ani. Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a justificat decizia Comisiei Europene de a autoriza cultivarea cartofului modificat genetic Amflora. „Dacă s-a dovedit ştiinţific (că nu există efecte negative), atunci este acceptabil“, a spus el. Reacţii vehemente din partea europarlamentarilor şi ONG-urilor În replică la anunţul Comisiei, Grupul Verzilor din Parlamentul European s-a arătat „şocat“ de această decizie fără precedent. „Sunt şocat să constat că noul comisar pentru sănătate şi protecţia consumatorului, John Dalli, nu a avut nevoie decât de câteva săptămâni în noua sa funcţie pentru a-şi exprima o susţinere atât de flagrantă faţă de interesele industriale“, se arată într-un comunicat din partea grupului ecologist. Verzii îşi exprimă îngrijorarea în special în legătură cu faptul că acest tip de cartof ar conţine o genă „rezistentă la antibiotice“. Şi vicepreşedinta Comisiei pentru mediu a Parlamentului European, liberala franceză Corinne Lepage, a criticat ca fiind inacceptabilă decizia Comisiei de a autoriza „diseminarea în mediu a unui OMG, evitându-se orice dezbatere privind riscurile prezentate de acesta“. În opinia sa, această decizie constituie „o veritabilă declaraţie de război din partea preşedintelui Comisiei Europene la adresa cetăţenilor europeni care se opun în majoritate cultivării OMG-urilor“. Şi organizaţia „Prietenii Pământului“ a denunţat aprobarea cultivării cartofului modificat genetic al BASF. „Este o zi proastă pentru cetăţenii europeni şi pentru mediu“. Primul stat membru care a reacţionat faţă de anunţul Comisiei a fost Italia. „Noi suntem împotriva deciziei luate astăzi la Bruxelles de a autoriza cultivarea cartofului modificat genetic“, a declarat ministrul italian al Agriculturii Luca Zaia într-un comunicat. Oficialul italian a subliniat că ţara sa „nu numai că nu se recunoaşte în această decizie“, însă „nici nu va permite ca aceasta să pună sub semnul întrebării suveranitatea statelor membre în această chestiune“.