Câştigători şi perdanţi în urma acordului Rusia-Ucraina

▲ Dacă acordul va rezista, Moscova pare să fi reuşit să oblige Ucraina să plătească pentru gazele primite un preţ de peste două ori mai mare ▲ În urma acordului, grupul Gazprom va obţine, anii viitori, venituri suplimentare de mai multe miliarde de dolari, cu mult peste pierderile înregistrate la începutul acestui an, în urma disputei cu Ucraina ▲

Acordul dintre Rusia şi Ucraina în domeniul gazelor, semnat oficial ieri, va permite reluarea livrărilor către Europa, întrerupte la 7 ianuarie 2009, dar aparenta rezolvare a disputei referitoare la preţuri va avea câştigători şi perdanţi. Reputaţia Rusiei de furnizor stabil de energie a fost afectată serios de acest episod, dar autorităţile de la Kremlin au luat în calcul că dependenţa Europei de gazele ruseşti, care va continua o lungă perioadă de timp, îi permite să nemulţumească temporar unele state europene, în speranţa obţinerii pe termen lung a unor preţuri mai mari pentru exporturile sale de gaze. Cele mai mari probleme au fost în ţări din Europa Centrală şi de Est, în timp ce marile puteri economice, respectiv Germania, Franţa şi Italia, partenere comerciale importante ale Rusiei, au fost mai puţin afectate de întreruperea furnizării de gaze. Dacă acordul va rezista, Moscova pare să fi reuşit să oblige Ucraina să plătească pentru gazele primite un preţ de peste două ori mai mare. Proiectul de acord prevede ca Ucraina să plătească gazele la nivelul preţurilor europene, cu un discount de 20% în 2009. Alte avantaje pe termen lung pentru Rusia Alte state foste sovietice se vor gândi bine înainte de a respinge intenţia Rusiei de a impune preţuri la nivelul pieţei europene. Autorităţile de la Kremlin nu sunt dispuse să accepte compromisuri, şi au arătat acest lucru, aşa cum dovedeşte cazul Georgiei. În urma acordului, grupul Gazprom va obţine, anii viitori, venituri suplimentare de mai multe miliarde de dolari, cu mult peste pierderile înregistrate la începutul acestui an, în urma disputei cu Ucraina. Este mai puţin clar dacă Gazprom va reuşi să convingă statele balcanice, care vor fi tranzitate de viitoara conductă South Stream, că Ucraina poartă vina pentru întreruperea livrărilor de gaze. South Stream va transporta gaze ruseşti direct către sud-estul Europei, pe sub Marea Neagră, ocolind Ucraina. Problemele din această iarnă ar putea face statele balcanice reticente faţă de un proiect care le va spori dependenţa energetică faţă de Rusia. Uniunea Europeană ar putea, în schimb, să atragă un sprijin mai mare pentru proiectul Nabucco, care are încă probleme de finanţare şi de obţinere a unor angajamente ferme din partea statelor producătoare de gaze, pentru asigurarea unor livrări suficiente. Furnizorii probabili, Azerbaidjanul, Turkmenistanul şi, posibil, Iranul, nu sunt mai apropiaţi de Occident, din punct de vedere politic, decât de Moscova. Şanse mai mari de concretizare are proiectul rusesc Nord Stream, care urmează să livreze gaze Germaniei, pe sub Marea Baltică. Cancelarul german Angela Merkel a dat asigurări că susţine proiectul, în timpul vizitei premierului Vladimir Putin la Berlin. În structura politică a Rusiei, acordul cu Ucraina a confirmat din nou că Vladimir Putin este principalul lider de la Moscova. A fost premierul care a negociat dur cu omologul ucrainean, a încheiat acordul şi a apărut la televiziune să anunţe acest lucru. Putin a dovedit astfel că este un lider puternic, care obţine ce vrea.