Cât economiseşte statul salvând companii cu 1.000 de angajaţi

În condiţiile în care criza economică a dus la reducerea sau, de multe ori, închiderea activităţii a zeci de mii de unităţi economice în ultimii ani, o analiză efectuată de specialiştii Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), citată de Agerpres, arată că, cel puţin în cazul companiilor care asigură un număr mare de locuri de muncă, intervenţia statului pentru salvarea de la faliment are beneficii substanţiale la bugetul central.

 

„Prin efectul de multiplicare, salvarea unei companii cu 1.000 de locuri de muncă are un impact puternic asupra economiei locale, judeţene sau naţionale. Prin acest efect de multiplicare, în unele industrii, un loc de muncă direct asigură alte patru locuri de muncă indirecte în rândul furnizorilor sau clienţilor. Cele 1.000 de locuri de muncă ale companiei reprezintă 1.000 de consumatori, care au un impact pozitiv direct asupra economiei locale. Cum majoritatea acestora au familii sau alţi aparţinători pe care îi susţin din câştigurile salariale, la numărul iniţial putem estima că se adaugă peste alţi 2.000 de consumatori indirecţi. Prin urmare, vorbim şi despre un impact pozitiv indirect în economie prin cererea sporită de servicii şi produse, generată indirect de angajaţii companiei“, apreciază specialiştii Casei de Insolvenţă Transilvania. La fel de important, faptul că nu vor avea loc disponibilizări, ca urmare a salvării companiei, înseamnă şi că nu se va pune presiune pe bugetul de stat, deoarece nu se vor accesa fondurile necesare acordării ajutorului de şomaj pentru disponibilizaţi.

 

Calculele specialiştilor arată că, în cazul în care o companie îi plăteşte pe toţi cei 1.000 de salariaţi cu salariul minim pe economie, respectiv 750 de lei/lună, salariul net va fi de 566 lei per salariat/lună, adică 566.000 de lei/lună pentru cei 1.000 de salariaţi. „Contribuţia celor 1.000 de angajaţi la buget va fi de 184.000 lei/lună, iar contribuţia angajatorului este de 210.000 lei/lună. În total, o contribuţie lunară de 394.000 lei. În cazul în care cei 1.000 de angajaţi sunt disponibilizaţi, statul va plăti, pentru salarii minime, o valoare totală a şomajului de 375.000 lei/lună. În concluzie, în cazul disponibilizării a 1.000 de angajaţi, statul ar avea o pierdere de 769.000 lei/lună. Pe modelul de calcul ce pune în ecuaţie doar încasările directe ale statului, nu şi impactul indirect în economie, prin păstrarea a 1.000 de locuri de muncă, statul salvează, într-un singur an, peste 9,2 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro)“, arată analiza menţionată. 

 

De asemenea, eliminarea de pe piaţă a unui astfel de agent economic va duce la scăderea cifrei de afaceri şi la pierderi directe şi pentru furnizorii săi. În cazul intrării în faliment a unei societăţi comerciale, rata medie de acoperire a creanţelor creditorilor furnizori care nu beneficiază de garanţii reale este sub 20%. 

 

„În concluzie, menţinerea unei companii care asigură 1.000 de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate a statului, iar acesta ar trebui să se implice în mod activ în a crea facilităţi, înlesniri şi reduceri la plata datoriilor bugetare“, afirmă specialiştii Casei de Insolvenţă Transilvania.