Catapeteasmă pentru biserica din Sanremo

Biserica cu hramul "Sfântul Nicolae" a Parohiei "Sfinţii Chiril şi Metodie" din Sanremo, ctitorie românească din secolul al XIX-lea a familiei Mavrocordat, va scrie o nouă filă în istoria sa în această duminică. Preasfinţitul Siluan, Episcopul ortodox al românilor din Italia, va sfinţi noua catapeteasmă aşezată în acest sfânt lăcaş de închinăciune şi va binecuvânta lucrările de restaurare efectuate aici.

Preasfinţitul Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Italia, înconjurat de un sobor de preoţi, va sfinţi noua catapeteasmă şi va săvârşi Sfânta Liturghie în biserica românească din oraşul italian Sanremo. Trecutul bisericii este unul plin de istorie, existenţa sfântului lăcaş de închinăciune fiind legată de numele prinţesei Elisabeta Mavrocordat, devenită Sora Blanche, stareţa ordinului mănăstiresc al Carmelitanelor, după cum povesteşte părintele paroh Claudiu Mihai. "În pleiada personalităţilor care au lăsat în urma lor importante edificii pentru posteritate s-a înscris şi un nume românesc, prinţesa Elisabeta Mavrocordat, devenită Sora Blanche, stareţa ordinului mănăstiresc al Carmelitanelor. În ciuda vitregiei vremurilor şi a informaţiilor fragmentare descoperite în arhivele locale şi regionale, astăzi putem desluşi elemente ale unui istoric privind viaţa prinţesei Elisabeta Mavrocordat şi mai ales pe cele cu privire la ctitoria familiei acesteia, Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din Sanremo", spune părintele Claudiu Mihai. Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" (San Nicola di Bari) a devenit biserica mănăstirii, trădând prin arhitectura ei originea românească (formă de cruce cu trei abside), deşi ornamentele exterioare sunt realizate în stilul gotic târziu, caracteristic zonei şi epocii. Eforturi comune pentru salvarea bisericii Dacă în primii 70 de ani ai secolului al XX-lea s-a slujit în această biserică în mod continuu, din cauza lucrărilor de construcţie la noua gară feroviară, întreruperea activităţilor de cult s-a produs în mod brusc, când întreaga mănăstire a fost mutată în zona de vest a oraşului, iar edificiile, demolate. Proiectul de demolare privea şi biserica, fapt care a determinat criticile şi opoziţia Curiei Catolice din Sanremo (fiind vorba de una dintre cele mai frumoase biserici din zonă). "Timp de aproximativ 30 de ani s-au purtat tratative între Episcopia Romano-Catolică de Ventimiglia-Sanremo şi Primăria din Sanremo spre a soluţiona această criză. Încheindu-se lucrările şi dându-se în folosinţă noua gară feroviară, s-a constatat că biserica se putea salva, construindu-se un perete subteran de susţinere, de aproximativ 30 de metri. Astfel, între anii 2003 şi 2005, prin efortul primăriei, susţinut şi de fundaţia bancară "Carige", structura exterioară a acesteia s-a consolidat prin ample lucrări de subzidire şi de întărire a zidurilor cu centuri de beton armat", a adăugat părintele Mihai. Noua catapeteasmă a bisericii, lucrată în inima Moldovei Prin toate aceste "încercări" la care a fost supusă biserica transpare purtarea de grijă a ocrotitorului acesteia, Sfântul Ierarh Nicolae, care, în anul 2008, în primele zile ale lunii decembrie, a rânduit ca biserica să fie încredinţată nou-înfiinţatei Parohii Ortodoxe Române din Sanremo, astfel încât, chiar în ziua de 6 decembrie, a fost săvârşită prima slujbă. După toată această perioadă agitată prin care a trecut biserica, în interiorul lăcaşului de cult, sub mormanele de moloz, s-a descoperit unicul obiect liturgic rămas din patrimoniul vechii mănăstiri, o icoană a Sfântului Ierarh Nicolae. Nu puţine şi uşoare au fost sarcinile de a efectua restaurarea interioară a bisericii. După un proiect depus şi aprobat la Comisia de "Belle Arte a Sopraintendenzei" din Genova, au urmat lucrările de restaurare interioară, la care şi-au dat mâna, deopotrivă cu arhitecţi şi restauratori italieni, specialişti români în domeniul restaurării şi picturii bisericeşti, respectiv profesorul Alexandru Mărginean de la Facultatea de Arte din Bucureşti, pictorul Ovidiu Puşcaşiu, maestrul Dan Toader, pictorul Mihai Trăistaru şi numeroase ajutoare din branşă. "În răstimpul în care în interiorul bisericii culorile prindeau viaţă ca odinioară, în inima Moldovei, la Crăcăuani, judeţul Neamţ, prindea formă noua catapeteasmă, lucrată cu mare măiestrie de meşterul Gheorghe Ursu şi ucenicii săi. Totodată, în capitala României, într-un mic atelier, se năşteau icoanele ce aveau să umple sufletele rugătorilor de la Sanremo", a mai spus părintele paroh.