Catedrala „Sfântul Nicolae“ şi-a serbat hramul
Catedrala arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea a devenit neîncăpătoare vineri, 6 decembrie 2013, cu ocazia prăznuirii Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirei Lichiei, ocrotitorul acesteia şi al Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, şi de Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjuraţi de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.
Sărbătoarea a început cu slujba Privegherii, în seara zilei de 5 decembrie, şi a continuat vineri, cu slujba Utreniei şi cu Sfânta Liturghie arhierească. După Sfânta Evanghelie, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, în cuvântul de învăţătură rostit, a elogiat viaţa şi activitatea Sfântului Ierarh Nicolae, arătând faptul că Sfântul Nicolae este pentru toţi oamenii o icoană a bunătăţii lui Dumnezeu, un păstor blând şi milostiv, ce a propovăduit prin faptă şi cuvânt şi a îndemnat pe toţi oamenii să caute mântuirea sufletului. La sfârşitul slujbei, Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim i-a binecuvântat pe cei prezenţi, felicitându-i pe toţi cei care poartă numele Sfântului Nicolae. Răspunsurile la strană au fost date de către Corala „Sfântul Antim Ivireanul“ a Arhiepiscopiei Râmnicului, condusă de prof. Marian Cristinel Stroe.
La această mare sărbătoare a creştinătăţii ortodoxe, prăznuită în Catedrala arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea, au participat stareţii şi stareţele de la mănăstirile din Eparhia Râmnicului, în frunte cu părintele exarh arhimandrit Vartolomeu Androni, oficialităţi de stat, locale şi centrale, preoţi şi numeroşi credincioşi din municipiu şi din ţară.
Catedrala arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea, file de istorie
Purtând hramul „Sfântul Ierarh Nicolae“, Catedrala arhiepiscopală din Râmnic a fost ridicată pe temelia unor biserici mai vechi: prima zidită între anii 1576 şi 1586 de către episcopul Mihail al II-lea şi dărâmată de turci în anul 1735, în timpul războiului pe care l-au avut cu austriecii; iar a doua zidită între anii 1739 şi 1749 de către episcopul Climent şi distrusă de un mare incendiu în 1847. Edificiul, aşa cum se vede astăzi, a fost ridicat de Sfântul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului (1850-1868).
Construcţia a fost începută în anul 1851 şi terminată în anul 1856 şi este opera arhitectonică a meşterilor ucenici ai Sfântului Calinic, care au zidit bisericile de la sfintele mănăstiri Cernica, Pasărea şi Frăsinei. Pictura, în ulei, în stilul Renaşterii, aparţine marelui artist al vremii, Gheorghe Tattarescu, care era un admirator al Sfântului Calinic. Catapeteasma este lucrată din lemn de tei masiv, sculptată cu deosebită măiestrie, folosindu-se pentru executarea bogăţiei florale ghirlande şi buchete din lemn aurit.
Cu osteneala şi purtarea de grijă a IPS Părinte Gherasim, după cutremurul din 1986, catedrala a fost consolidată şi în acelaşi timp s-a refăcut pictura de către pictorul bisericesc Toma Lascoi. Cu prilejul sărbătorii închinate Sfântului Ierarh Nicolae de anul trecut, biserica a primit spre cinstire şi binecuvântare un fragment din moaştele Sfântului Ierarh Nicolae, dăruit de către maica stareţă stavrofora Emanuela şi obştea Mănăstirea „Dintr-un Lemn“. Totodată, Catedrala arhiepiscopală a primit în dar de hram din partea Mănăstirii Bistriţa Olteană, prin maica stareţă stavrofora Mihaela, trei icoane ale Sfântului Ierarh Nicolae.